⚙️ În perioada 1.03-1.05.2021, efectuăm modificări la structura site-ului, cu afectarea temporară a vizualizării paginilor. Îți mulțumim pentru înțelegere! ⚙️

SDS®

SDS®-Holland / Holland Self-Directed Search

Evaluarea Holland a Intereselor Vocaționale (SDS®)
 
Chestionar de evaluare a intereselor vocaționale bazat pe celebra tipologie Holland
Categorie: Cod produs: SDS®
Celebrul test Holland (Self-Directed Search) este un instrument utilizat în autoevaluare, ceea ce înseamnă că este un instrument care poate fi folosit si în varianta autoadministrare, autoscorare și autointerpretare. Scopul său principal este acela al evaluării în vederea consilierii profesionale.

Testul include doua caiete: unul de evaluare si unul care contine o clasificare ocupationala, utila persoanei care s-a autoevaluat în alegerea rutei sale de dezvoltare ulterioara.

SDS a fost dezvoltat cu doua obiective principale: (a) pentru a creste numarul persoanelor pe care un consilier le poate deservi si (b) pentru a oferi o recomandare profesionala bazata pe propria experienta persoanelor care nu au, sau nu doresc sa aiba, acces la un consilier vocational.

SDS este utilizat în scolile generale, licee, colegii, centre de adulti, institutii corectionale, centre pentru femei si birouri de recrutare pentru educatie profesionala, îndrumare vocationala si plasament. În domeniul afacerilor si în industrie, este folosit pentru selectia, plasarea si dezvoltarea personalului.

Utilizarea SDS

Utilizarea adecvata a SDS depinde de întelegerea corecta a tipologiei (Holland, 1992a) care a condus la dezvoltarea sa. Tipologia a fost dezvoltata pentru a organiza datele voluminoase referitoare la persoane cu diferite ocupatii si datele referitoare la diferite medii de munca, pentru a sugera modul în care persoanele fac alegeri vocationale si profesionale si pentru a explica modul în care se manifesta satisfactia profesionala si vocationala.

Elementele principale ale tipologiei Holland 

Tipologia se bazeaza pe sase postulate. Aceste postulate au fost elaborate pentru a genera o tipologie a persoanelor si mediilor precum si a modului lor de interactiune. 

1. Majoritatea persoanelor pot fi categorisite ca apartinând unuia din cele sase tipuri de personalitate: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzator si Conventional. 

2. Exista sase tipuri de medii: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzator si Conventional. Fiecare mediu este dominat de un anumit tip de personalitate si este caracterizat de situatii fizice special, ce pun probleme speciale. Indivizii umani tind sa fie înconjurati de persoane asemanatoare, care au aceleasi interese, competente si perspective de viitor. Prin urmare, oriunde s-ar afla, indivizii umani creeaza un mediu care reflecta personalitatea lor. Mediul poate fi evaluat în aceeasi termeni ca si persoanele, prin simpla numarare a diferitelor tipuri prezente si prin convertirea acestei distributii a tipurilor în procentaje. Cele sase procentaje sunt interpretate cu ajutorul formulelor oferite în Holland (1992a). 

3. Persoanele cauta medii care le permit sa îsi exerseze aptitudinile si deprinderile, sa îsi exprime atitudinile si valorile, sa îsi asume probleme si roluri. Tipul realist cauta medii realiste, tipul social cauta medii sociale si asa mai departe. Într-o masura mai mica, mediile cauta persoane prin intermediul practicilor de recrutare sau a altor practici de atragere. 

4. Comportamentul unei persoane este determinat de interactiunea dintre personalitatea sa si caracteristicile mediului. În baza modelului interactiunii dintre personalitatea individului si mediu, unele dintre posibilele perechi de tipuri mediu-persoana pot duce la satisfactie profesionala si performanta profesionala, pe când pentru altele este mai greu. Pe astfel de rezultate se bazeaza alegerea vocatiei, schimbarea pozitiei, realizarea vocationala, competentele personale si comportamentul educational si social. 

5. Gradul de congruenta (sau întelegere) dintre o persoana si ocupatie (mediu) poate fi estimata conform modelului hexagonal. 

6. Gradul de consistenta la o persoana sau într-un mediu este, de asemenea, definit prin utilizarea modelului hexagonal.
-
Abreviere SDS
Data publicării 2009
Populația vizată copii, adolescenți și adulți
Forma de administrare Individuală/ Grup, Autoevaluare
Vârsta peste 14 ani
Volumul eșantionului 1519
Calificarea necesară A
Durată în medie 20 de minute
Tipul itemilor itemi verbali cotați pe o scală dihotomică adevărat/fals
Numărul itemilor 228 itemi

John L. Holland, Ph.D.

John L. Holland este un nume care nu are nevoie de introducere în contextul psihologic international si românesc. Considerat pionier în domeniul evaluarii în mediul universitar, profesorul Holland si-a desfasurat majoritatea carierei în cadrul prestigioasei universitati americane John Hopkins. John Holland este absolvent al Facultatii de Psihologie a Universitatii din Omaha si si-a obtinut titlul de doctor în psihologie în cadrul Universitatii din Minnesota.

Holland este creatorul celei mai cunoscute si celei mai raspândite teorii a alegerilor vocationale. Teoria include sase tipuri de personalitate (cunoscute si sub acronimul RIASEC) care sunt utilizate pentru a construi binecunoscutele coduri Holland. Teoria sa asupra personalitatilor vocationale si mediilor de munca a revolutionat metodele de asistenta în domeniul carierei.

In 1995, Dr. Holland a primit din partea Asociatiei Americane de Psihologie diploma de merit pentru contributiile deosebite aduse în domeniul psihologiei prin intermediul teoriei sale care reprezinta un instrument intelectual care integreaza cunostintele noastre privind intentiile vocationale, interesele vocationale, tipul de personalitate si istoria profesionala.

Barbara Fritzsche, PhD.

Dr. Fritzsche s-a alaturat Universitatii Central Florida în 1999. In 1993, Barbara Fritzsche a obtinut titlul de doctor în Psihologie Industriala-Organizationala în cadrul Universitatii South Florida. Inainte de a-si începe cariera didactica în cadrul Universitatii Central Florida, Barbara Fritzsche a predat în cadrul Universitatii North Florida si a lucrat ca Project Director al departamentului de cercetare si dezvoltare al Psychological Assessment Resources (o prestigioasa editura de teste psihologice). Background-ul ei include expertiza în evaluarea, dezvoltarea si validarea de teste psihologice, consultanta de specialitate pentru utilizatorii si autorii de teste, analize de dezvoltare si analize ale muncii (job analysis). Interesele de cercetare ale Dr. Fritzsche graviteaza în jurul procesului de luare a deciziilor în selectia de personal, factori de personalitate care prezic performanta profesionala, diversitatea la locul de munca si aspecte ale personalitatii prosociale la locul de munca.

In prezent Dr. Barbara Fritzsche ocupa pozitia de Director al Programului Doctoral în domeniul Psihologiei Industrial-Organizationale.

Amy B. Powel, Ph.D.

Amy B. Powel este psiholog industrial cu o experienta de peste 12 ani în domeniul designului, dezvoltarii si validarii testelor psihologice si instrumentelor de evaluare. In prezent, Amy Powel ocupa o pozitie de consultant în cadrul corporatiei financiare Capital One, unde supervizeaza dezvoltarea, validarea si utilizarea de instrumente destinate selectiei de personal. Inainte de a se alatura echipei Capital One, ea a ocupat pozitia de Senior Project Director în cadrul departamentului de cercetare si dezvoltare a Psychological Assessment Resources.

Amy Powell are o diploma de master în psihologie obtinuta în cadrul Universitatii Texas A&M, si are un titlu de doctor în domeniul psihologiei industrial-organizationale obtinut în cadrul Universitatii South Florida. Amy Powel este dezvoltator de instrumente psihologice, printre cele mai cunoscute instrumente numarându-se: The Self-Directed Search Career Explorer - dezvoltat alaturi de John Holland - Ghidul de utilizare al Self Directed Search (SDS) si Manualul tehnic al SDS - dezvoltate alaturi de John Holland si Barbara Fritzsche.
Adaptarea in Romania a testului Holland
Adaptarea Holland în Romania a început în mediul universitar de cercetare înca din anii 90, prin cercetarile derulate de profesorul Horia D. Pitariu. Aceste cercetari au fost coordonate impreuna cu Anca Costin si au implicat Societatea de Servicii Informatice, care a creat si primul program experimental pentru administrarea si scorarea chestionarului. Aceasta varianta experimentala a fost, de altfel, predata în universitatile din Romania datorita studiilor realizate de profesorul Pitariu.

Prezenta adaptare culturala a SDS în România a fost un proces de durata, care s-a întins pe o perioada de aproximativ 18 luni. Acest proces a constat în (re)traducerea chestionarului propriu-zis, a celor doua manuale ale testului (Manualul Tehnic SDS si Ghidul de Utilizare a SDS) si a restului materialelor necesare evaluarii, adica a caietului Tu si Cariera ta si a Caietului de cautare a ocupatiilor. O munca asidua a fost depusa mai ales în adaptarea Caietul de cautare a ocupatiilor SDS, care cuprinde un numar foarte mare de ocupatii desprinse din cadrul Dictionarului de Titluri Ocupationale dezvoltat în SUA; adaptarea acestuia a presupus compararea cu cultura româneasca, cu clasificarea ocupationala existenta în România si potrivirea ocupatiilor cuprinse în cadrul caietului original la contextul pietei fortei de munca din România. Chestionarul propriu-zis mai fusese tradus în România, dupa cum am mentionat mai sus, în urma cu mai bine de 10 ani, iar munca la actualul proiect de adaptare a presupus si o revizuire a acelei variante.

Pentru calculele psihometrice si trasarea tabelelor normative, adica pentru adaptarea normativa a SDS la cultura românesca, s-a lucrat pe un esantion compus dintr-un total de 1519 subiecti, dintre care procentele de 52.67% femei si 47.33% barbati demonstreaza o structura echilibrata a esantionului.

Din punctul de vedere al vârstei, esantionul normativ cuprinde subiecti de vârste variate, limitele situându-se între 12 si 59 de ani. Subesantionul de barbati prezinta o vârsta medie de 22.47 ani, iar cel de femei are vârsta medie de 25.43 ani.

Categoria ocupationala este divizata în esantionul românesc în 3 subcategorii, similar cu practica observata în întregul manual tehnic, pentru cazul Statelor Unite, si anume: elevi de liceu, studenti si adulti.

Pentru a avea un esantion ponderat din perspectiva categoriei ocupationale, s-au cules date din toate cele trei categorii vizate elevi de liceu, studenti si adulti angajati în munca încercându-se mentinerea unui echilibru cât mai bun în ceea ce priveste volumele reprezentate de cele trei subcategorii, precum si o pondere a genului în fiecare din categoriile mentionate.

Astfel, dintr-un numar total de 1519 subiecti inclusi în esantionul normativ românesc, 28.37% sunt elevi de liceu, 26.86% sunt studenti, iar restul de 44.77% sunt adulti angajati în câmpul muncii. Datele au fost culese din mai multe licee si universitati din România, iar esantionul de adulti a fost ales prin esantionare aleatorie, dintr-o baza de administrari mult mai voluminoasa, respectând ponderea populatiei de gen feminin si masculin din populatia României. Adultii inclusi în studiu provin din mai multe medii ocupationale si economice, care asigura diversitate foarte mare: de la lucratori necalificati din domeniul agricol industrial, pâna la specialisti în fizica, medicina sau relatii publice.

Fii primul care scrie un review

Ai nevoie de mai multe informații?

Ești interesat de anumite produse și îți este necesară descrierea procedurii de achiziție?
Un membru al echipei TestCentral te va ghida, oferindu-ți toate detaliile de care ai nevoie.

Member of the
Giunti Psychometrics International Group

Associate Member of the
European Test Publishers Group

Affiliate Member of
International Test Commission

SUS