Celebrul test Holland (Self-Directed Search) este un instrument utilizat în autoevaluare, ceea ce înseamnă că este un instrument care poate fi folosit si în varianta autoadministrare, autoscorare și autointerpretare. Scopul său principal este acela al evaluării în vederea consilierii profesionale.
SDS a fost dezvoltat cu doua obiective principale: (a) pentru a creste numarul persoanelor pe care un consilier le poate deservi si (b) pentru a oferi o recomandare profesionala bazata pe propria experienta persoanelor care nu au, sau nu doresc sa aiba, acces la un consilier vocational.
SDS este utilizat în scolile generale, licee, colegii, centre de adulti, institutii corectionale, centre pentru femei si birouri de recrutare pentru educatie profesionala, îndrumare vocationala si plasament. În domeniul afacerilor si în industrie, este folosit pentru selectia, plasarea si dezvoltarea personalului.
Utilizarea SDS
Utilizarea adecvata a SDS depinde de întelegerea corecta a tipologiei (Holland, 1992a) care a condus la dezvoltarea sa. Tipologia a fost dezvoltata pentru a organiza datele voluminoase referitoare la persoane cu diferite ocupatii si datele referitoare la diferite medii de munca, pentru a sugera modul în care persoanele fac alegeri vocationale si profesionale si pentru a explica modul în care se manifesta satisfactia profesionala si vocationala.
Elementele principale ale tipologiei Holland
Tipologia se bazeaza pe sase postulate. Aceste postulate au fost elaborate pentru a genera o tipologie a persoanelor si mediilor precum si a modului lor de interactiune.
1. Majoritatea persoanelor pot fi categorisite ca apartinând unuia din cele sase tipuri de personalitate: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzator si Conventional.
2. Exista sase tipuri de medii: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzator si Conventional. Fiecare mediu este dominat de un anumit tip de personalitate si este caracterizat de situatii fizice special, ce pun probleme speciale. Indivizii umani tind sa fie înconjurati de persoane asemanatoare, care au aceleasi interese, competente si perspective de viitor. Prin urmare, oriunde s-ar afla, indivizii umani creeaza un mediu care reflecta personalitatea lor. Mediul poate fi evaluat în aceeasi termeni ca si persoanele, prin simpla numarare a diferitelor tipuri prezente si prin convertirea acestei distributii a tipurilor în procentaje. Cele sase procentaje sunt interpretate cu ajutorul formulelor oferite în Holland (1992a).
3. Persoanele cauta medii care le permit sa îsi exerseze aptitudinile si deprinderile, sa îsi exprime atitudinile si valorile, sa îsi asume probleme si roluri. Tipul realist cauta medii realiste, tipul social cauta medii sociale si asa mai departe. Într-o masura mai mica, mediile cauta persoane prin intermediul practicilor de recrutare sau a altor practici de atragere.
4. Comportamentul unei persoane este determinat de interactiunea dintre personalitatea sa si caracteristicile mediului. În baza modelului interactiunii dintre personalitatea individului si mediu, unele dintre posibilele perechi de tipuri mediu-persoana pot duce la satisfactie profesionala si performanta profesionala, pe când pentru altele este mai greu. Pe astfel de rezultate se bazeaza alegerea vocatiei, schimbarea pozitiei, realizarea vocationala, competentele personale si comportamentul educational si social.
5. Gradul de congruenta (sau întelegere) dintre o persoana si ocupatie (mediu) poate fi estimata conform modelului hexagonal.
6. Gradul de consistenta la o persoana sau într-un mediu este, de asemenea, definit prin utilizarea modelului hexagonal.
1. Majoritatea persoanelor pot fi categorisite ca apartinând unuia din cele sase tipuri de personalitate: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzator si Conventional.
2. Exista sase tipuri de medii: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzator si Conventional. Fiecare mediu este dominat de un anumit tip de personalitate si este caracterizat de situatii fizice special, ce pun probleme speciale. Indivizii umani tind sa fie înconjurati de persoane asemanatoare, care au aceleasi interese, competente si perspective de viitor. Prin urmare, oriunde s-ar afla, indivizii umani creeaza un mediu care reflecta personalitatea lor. Mediul poate fi evaluat în aceeasi termeni ca si persoanele, prin simpla numarare a diferitelor tipuri prezente si prin convertirea acestei distributii a tipurilor în procentaje. Cele sase procentaje sunt interpretate cu ajutorul formulelor oferite în Holland (1992a).
3. Persoanele cauta medii care le permit sa îsi exerseze aptitudinile si deprinderile, sa îsi exprime atitudinile si valorile, sa îsi asume probleme si roluri. Tipul realist cauta medii realiste, tipul social cauta medii sociale si asa mai departe. Într-o masura mai mica, mediile cauta persoane prin intermediul practicilor de recrutare sau a altor practici de atragere.
4. Comportamentul unei persoane este determinat de interactiunea dintre personalitatea sa si caracteristicile mediului. În baza modelului interactiunii dintre personalitatea individului si mediu, unele dintre posibilele perechi de tipuri mediu-persoana pot duce la satisfactie profesionala si performanta profesionala, pe când pentru altele este mai greu. Pe astfel de rezultate se bazeaza alegerea vocatiei, schimbarea pozitiei, realizarea vocationala, competentele personale si comportamentul educational si social.
5. Gradul de congruenta (sau întelegere) dintre o persoana si ocupatie (mediu) poate fi estimata conform modelului hexagonal.
6. Gradul de consistenta la o persoana sau într-un mediu este, de asemenea, definit prin utilizarea modelului hexagonal.
-
Abreviere | SDS |
Data publicării | 2009 |
Populația vizată | copii, adolescenți și adulți |
Forma de administrare | Individuală/ Grup, Autoevaluare |
Vârsta | peste 14 ani |
Volumul eșantionului | 1519 |
Calificarea necesară | A |
Durată | în medie 20 de minute |
Tipul itemilor | itemi verbali cotați pe o scală dihotomică adevărat/fals |
Numărul itemilor | 228 itemi |
Adaptarea in Romania a testului Holland
Adaptarea Holland în Romania a început în mediul universitar de cercetare înca din anii 90, prin cercetarile derulate de profesorul Horia D. Pitariu. Aceste cercetari au fost coordonate impreuna cu Anca Costin si au implicat Societatea de Servicii Informatice, care a creat si primul program experimental pentru administrarea si scorarea chestionarului. Aceasta varianta experimentala a fost, de altfel, predata în universitatile din Romania datorita studiilor realizate de profesorul Pitariu.
Prezenta adaptare culturala a SDS în România a fost un proces de durata, care s-a întins pe o perioada de aproximativ 18 luni. Acest proces a constat în (re)traducerea chestionarului propriu-zis, a celor doua manuale ale testului (Manualul Tehnic SDS si Ghidul de Utilizare a SDS) si a restului materialelor necesare evaluarii, adica a caietului Tu si Cariera ta si a Caietului de cautare a ocupatiilor. O munca asidua a fost depusa mai ales în adaptarea Caietul de cautare a ocupatiilor SDS, care cuprinde un numar foarte mare de ocupatii desprinse din cadrul Dictionarului de Titluri Ocupationale dezvoltat în SUA; adaptarea acestuia a presupus compararea cu cultura româneasca, cu clasificarea ocupationala existenta în România si potrivirea ocupatiilor cuprinse în cadrul caietului original la contextul pietei fortei de munca din România. Chestionarul propriu-zis mai fusese tradus în România, dupa cum am mentionat mai sus, în urma cu mai bine de 10 ani, iar munca la actualul proiect de adaptare a presupus si o revizuire a acelei variante.
Pentru calculele psihometrice si trasarea tabelelor normative, adica pentru adaptarea normativa a SDS la cultura românesca, s-a lucrat pe un esantion compus dintr-un total de 1519 subiecti, dintre care procentele de 52.67% femei si 47.33% barbati demonstreaza o structura echilibrata a esantionului.
Din punctul de vedere al vârstei, esantionul normativ cuprinde subiecti de vârste variate, limitele situându-se între 12 si 59 de ani. Subesantionul de barbati prezinta o vârsta medie de 22.47 ani, iar cel de femei are vârsta medie de 25.43 ani.
Categoria ocupationala este divizata în esantionul românesc în 3 subcategorii, similar cu practica observata în întregul manual tehnic, pentru cazul Statelor Unite, si anume: elevi de liceu, studenti si adulti.
Pentru a avea un esantion ponderat din perspectiva categoriei ocupationale, s-au cules date din toate cele trei categorii vizate elevi de liceu, studenti si adulti angajati în munca încercându-se mentinerea unui echilibru cât mai bun în ceea ce priveste volumele reprezentate de cele trei subcategorii, precum si o pondere a genului în fiecare din categoriile mentionate.
Astfel, dintr-un numar total de 1519 subiecti inclusi în esantionul normativ românesc, 28.37% sunt elevi de liceu, 26.86% sunt studenti, iar restul de 44.77% sunt adulti angajati în câmpul muncii. Datele au fost culese din mai multe licee si universitati din România, iar esantionul de adulti a fost ales prin esantionare aleatorie, dintr-o baza de administrari mult mai voluminoasa, respectând ponderea populatiei de gen feminin si masculin din populatia României. Adultii inclusi în studiu provin din mai multe medii ocupationale si economice, care asigura diversitate foarte mare: de la lucratori necalificati din domeniul agricol industrial, pâna la specialisti în fizica, medicina sau relatii publice.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review