Ce este DENVER-II?
DENVER-II oferă o evaluare rapidă, obiectivă și ușor de administrat, de tip screening. DENVER-II măsoară nivelul de dezvoltare pe domeniile Personal-Social, Motor Fin-Adaptativ, Limbaj, Motor-Grosier.
DENVER-II este un instrument format din 125 de itemi, iar populaţia căreia îi poate fi administrat este formată din copii cu vârste cuprinse între 0 şi 6 ani. Parcurgerea lui necesită în general de la 10 la 40 de minute, durata fiind variabilă în funcţie de itemii administraţi.
Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului.
Cui se adresează și pentru ce este recomandat DENVER-II?
DENVER-II se adresează tuturor celor interesați să surprindă cât mai devreme potențiale probleme de dezvoltare ale copiilor, indiferent de formarea profesională a acestora sau de relația pe care o au cu copilul. Testul este util în mod special în evaluarea și identificarea unor posibile probleme la copiii asimptomatici, dar și pentru confirmarea, pe baza unui instrument obiectiv, a anumitor suspiciuni la care s-a ajuns în mod intuitiv, precum și pentru monitorizarea copiilor care au fost identificați ca fiind în situații de risc pentru probleme de dezvoltare, cum ar fi de exemplu copii care au trecut prin dificultăți perinatale.
DENVER-II nu este un test de IQ și nici nu este un predictor definitiv al abilității adaptative sau intelectuale viitoare. Testul nu a fost dezvoltat pentru a genera etichete diagnostice, precum cele de dizabilitate de învățare, afecțiune a limbajului, sau afecțiune emoțională și nu ar trebui să fie niciodată utilizat pentru a substitui o evaluare diagnostică sau o examinare fizică. Testul a fost dezvoltat pentru a compara performanța unui copil la o varietate de sarcini, cu performanța altor copii de aceeași vârstă.
Care sunt particularitățile DENVER-II?
ACREDITARE CPR. DENVER-II este recomandat de Colegiul Psihologilor din România și a primit în 2012 avizul pe o perioadă nedeterminată pentru domeniile de utilizare: psihologie clinică, consiliere psihologică, psihologie educaţională, consiliere şcolară şi a carierei.
ACCESIBILITATE. Fiind un instrument psihometric de clasă A, DENVER-II deține marele avantaj de a putea fi administrat de către orice persoană interesată de a afla dacă cel mic este bine. Din acest punct de vedere psihologi clinicieni sau școlari, terapeuți și consilieri, dar și părinți sau tutori pot administra testul.
POPULARITATE. DENVER a fost publicat pentru prima dată în 1967, cu scopul de a oferi un sprijin specialiștilor din domeniul dezvoltării și sănătății, în detectarea potențialelor probleme de dezvoltare la copiii mici. DENVER a fost utilizat pe scară largă în Statele Unite și în alte țări din lume, încă imediat după publicarea sa. A fost utilizat în 54 de țări, a fost adaptat și standardizat prin studii profesioniste in peste o duzină de țări și a fost utilizat până la acest moment pentru a evalua peste 50 de milioane de copii în întreaga lume.
Scalele DENVER II
DENVER II constă din 125 de sarcini (itemi) aranjate pe formularul de testare în patru secțiuni și care au scopul de a evalua copilul în următoarele arii sau funcții:
- Personal-Social: interacțiunea cu alte persoane și capacitatea de a avea grijă de propriile nevoi (25 itemi);
- Motor Fin-Adaptativ: coordonare ochi-mână, manipularea obiectelor mici și rezolvarea de probleme (29 itemi);
- Limbaj: auzul, înțelegerea și utilizarea limbajului (39 itemi);
- Motor Grosier: statul jos, mersul, săritul și în general mișcările care implică mușchii mari ai corpului (32 itemi).
| Abreviere | DDST II / Testul Denver II |
| Data publicării | 2010 |
| Populația vizată | nou-născuţi, sugari, antepreşcolari şi preşcolari |
| Forma de administrare | Individuală |
| Vârsta | 0-6 ani |
| Volumul eșantionului | 1391 |
| Calificarea necesară | A |
| Durată | între 20 şi 40 minute (în funcţie de forma de administrare PDQ / Denver II) |
| Tipul itemilor | sarcini interactive |
| Numărul itemilor | 125 |
William K. Frankenburg, M.D., M.S.P.H., FAAP
Dr. William K. Frankenburg a fost un pionier universal recunoscut în domeniul dezvoltării copilului și al pediatriei preventive. Și-a dedicat întreaga viața crezului sau, acela de a consacra metode bazate pe evidență empirică (evidence based diagnosis) în diagnosticul pediatric legat de dezvoltarea copiilor.
Dr. Frankenburg este cunoscut în mod special pentru dezvoltarea, împreună cu Josiah Dodds, Ph.D., a testului Denver, de screening în dezvoltare (Denver Developmental Screening Test). Acest sistem de testare a fost publicat în 1973 și a fost utilizat extensiv pentru a încuraja identificarea timpurie, de către specialiștii în sănătate, educație sau servicii sociale, a copiilor cu probleme de dezvoltare. A fost utilizat pentru evaluarea a milioane de copii, în toata lumea.
Contribuția Dr. Frankenburg la domeniul dezvoltării copilului include de asemenea crearea Denver Eye Screening Test (1972), Denver Articulation Screening Exam (1973), Denver Audiometric Screening Test (1973), Denver Prescreening Developmental Questionnaire for Parents (1976), Home Screening Questionnaire (1986) etc.
Dr. Frankenburg s-a născut în Germania ca Wolfgang Kurt Frankenburger, dar a emigrat în SUA în 1939. Dr. Frankenburg a obținut titlul de medic (M.D.) la Temple University (1957) și, ulterior, a continuat cu studii aprofundate (M.S.P.H.) la University of North Carolina at Chapel Hill (1987). A petrecut perioada de rezidențiat la Johns Hopkins Hospital și apoi a avut o bursă în dezvoltarea copilului și aspecte psihosociale ale pediatriei la Yale University Medical School. În 1964, s-a alăturat centrului medical de la University of Colorado, unde a devenit profesor de pediatrie și medicină preventivă. Între 1977-85, a fost director al prestigiosului John F. Kennedy Child Development Center. A lucrat apoi doi ani ca pediatru în U.S. Air Force.
In 1992, Dr. Frankenburg a primit premiul C. Anderson Aldrich din partea Academiei SUA, pentru munca sa. Fundația Alexander von Humboldt Foundation i-a acordat în 1974 U.S. Senior Scientist Award. A lucrat împreună cu UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății, precum și cu guverne și instituții din întreaga lume.
Eșantionul normativ al DENVER-II
Procesul de standardizare prin care testul a trecut în România s-a bazat exclusiv pe cei 125 de itemi ai formei finale a DENVER-II. Acest lucru înseamnă că în România itemii nu au fost nici revizuiți și nici nu s-au eliminat sau introdus alți itemi. Așadar, itemii pe care îi conține DENVER-II în România sunt cei 125 de itemi finali ai formei internaționale a testului.
La fel ca și în procesul de standardizare realizat în Statele Unite, pentru România s-a optat pentru o eșantionare pe cote. Pentru a facilita eșantionarea în teren, vârstele între 0 zile și 6 ani (2373 zile) au fost împărțite în 10 categorii, anume: 0-2 luni, 2-4 luni, 4-7 luni, 7-10 luni, 10-13 luni, 13-18 luni, 18-24 luni, 24-40 luni, 40-57 luni, 57-78 luni. Initial s-a încercat culegerea unui eșantion de 1500 de copii, însă nu toți operatorii au reușit să culeagă toate cotele care le fuseseră recomandate. Au fost culese în total 1391 de administrări, din care au fost reținute în eșantionul normativ românesc 1200, corespunzătoare unui eșantion perfect echilibrat sub aspectul vârstei. Datele cuprinse în eșantionul normativ românesc au fost culese de un număr de 34 de evaluatori. Dintre aceștia, 20 erau studenți la un program masteral în psihodiagnostic, în cadrul Universității Bucuresti, iar ceilalți 14 sunt colaboratori și asistenți de cercetare asociați editorului românesc al testului. Înaintea colectării datelor, evaluatorii implicați în proiectul de standardizare au trecut printr-un training extensiv. Specialiștii din grupul studenților masteranzi au cules un număr total de 477 de administrări, iar grupul asistenților de cercetare au cules 914 din administrările bazei inițiale de date. Au fost testați copii care întruneau criterii de bază pentru includerea în studiu, anume încadrarea în categoria corectă de vârstă și comportament asimptomatic din punctul de vedere al dezvoltării sau sănătății mentale.
De asemenea, a fost testat un singur copil dintr-o familie, chiar în condițiile în care existau doi sau mai mulți copii care ar fi putut fi incluși în studiu. Datele au fost culese din mai multe orașe din România. Grupul studenților a fost încurajat să culeagă date din orașele lor de rezidență, însă pentru administrările provenite de la acești specialiști nu a fost păstrată în baza de date și această informație. Pentru celelalte 914 administrări, au fost reținute în baza de date finală 789 de cazuri, iar acestea sunt distribuite în funcție de regiunile geografice statistice din România. Chiar dacă distribuția nu urmează îndeaproape distribuția populației României, putem totuși afirma ca în componența eșantionului normativ românesc sunt cuprinși copii din toate regiunile țării. Datele au fost analizate cu ajutorul unei proceduri de regresie logistică, pentru a determina vârstele la care copii testați au trecut sau nu anumiți itemi. Pentru fiecare item, analiza a avut la dispoziție un număr foarte mare de cazuri administrate. În cazul Statelor Unite fiecare item fusese administrat de cel puțin 440 de ori, și nu mai mult de 1309 ori (m=783, SD=190.7). În cazul României, de vreme ce eșantionul a fost mai redus, și numărul cazurilor a fost mai redus, dar acesta a fost totuși suficient de mare pentru a permite rularea analizei de regresie logistică. Itemii au avut suficientă varianță relevantă, fiecare item a avut între 73 și 1192 de cazuri admise (m=513, SD=312) și între 221 și 788 de administrări.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review