Inventarul de Personalitate Freiburg (FPI, Freiburger Persönlichkeitsinventar) este un instrument de evaluare omnibus, elaborat de Jochen Fahrenberg, Herbert Selg si Rainer Hampel dupa modelul multifazic, pentru a evalua dimensiuni ale personalitatii adulte.
Versiuni FPI in Romania
Istoric si versiuni ale FPI
FPI a fost dezvoltat în anii 60, perioada în care în Germania nu existau inventare de personalitate indigene, ci doar traduceri dupa testele autorilor anglo-americani. Astfel, FPI este un chestionar multifazic, construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrica. FPI poate fi utilizat atât în domeniul clinic, cât si în cel neclinic.
-
Abreviere | FPIR |
Data publicării | 2007 |
Populația vizată | adolescenți și adulți |
Forma de administrare | Individual / Grup, Autoevaluare |
Vârsta | peste 13 ani |
Volumul eșantionului | 2400 |
Calificarea necesară | B |
Durată | 15-20 de minute |
Tipul itemilor | verbali, scorați pe o scală cu 5 puncte |
Numărul itemilor | 138 itemi |
Adaptare și etalon FPI
FPI-ul a fost adaptat în România înca din anii 80, într-o serie de studii de mare impact în rândul practicienilor, care au recunoscut rapid FPI-ul la justa lui valoare si l-au adoptat rapid în repertoriul lor psihometric. Forma utilizata atunci, FPI-G, a fost etalonata pe un esantion normativ interesant, suficient de mare ca volum, însa care nu si-a propus sa atinga rigorile reprezentativitatii (Pitariu, 1986; Pitariu & Iernutan, 1984), iar studii alternative au prezentat si ele etaloane de conjunctura ori pe grupe-criteriu de o factura mai speciala (Ghigeanu & Mitrofan, 1979). În momentul adaptarii în România a formei ultime a chestionarului, FPI-R, aceasta a fost supusa de buna seama unei normari în perfecta corespondenta cu rigorile existente la nivel international la ora actuala, privitor la adaptarea si etalonarea testelor psihologice.
Adaptarea a fost realizata prin traduceri si retroversiuni consecutive, cu diade de traducatori lucrând în procedura blind. Traducerea a fost considerata relativ adecvata dupa trei retroversiuni si a fost finisata în continuare de autorii manualului românesc.
În perioada 1 septembrie 2005 - 1 februarie 2006 chestionarul FPI-R a fost aplicat pentru etalonare pe un esantion relativ voluminos. Au fost aplicate prin operatori de interviu specializati un numar de aproximativ 2000 de chestionare, pe baza unei proceduri de esantionare aleatorie simpla, cu pas de esantionare, în 119 puncte de esantionare (localitati din România, atât din mediul urban cât si din mediul rural). De asemenea, au fost aplicate pe esantioane de conjunctura alte aproximativ 1600 de chestionare într-un numar de 4 centre psihologice pilot din tara. Numarul total de chestionare astfel culese este de 3527 de chestionare. Acestea au fost supuse unei proceduri de selectie utilizate si de Fahrenberg, Hampel & Selg (2001) la normarea germana a FPI-R, anume excluderea tuturor chestionarelor care nu corespund rigorilor minime pentru includerea într-un esantion normativ.
Astfel, au fost excluse din baza de date si din analizele ulterioare un numar de 71 chestionare (2.01%), datorita unui numar prea mare de nonraspunsuri; a fost aplicat desigur acelasi criteriu recomandat de autorii testului, anume excluderea chestionarelor cu mai mult de 7 raspunsuri lipsa, adica mai mult de 5% din raspunsuri. De asemenea, au fost excluse 30 chestionare (.85%), datorita negarii primului item al chestionarului (Am citit instructiunile si sunt pregatit(a) sa raspund deschis si sincer la toate întrebarile). Esantionul rezultat, de N=3426 a fost ulterior supus unei proceduri de eliminare sistematica a unor înregistrari, cu scopul de a obtine o structura cât mai echilibrata si cât mai apropiata de distributia populatiei României pe o seama de cote demografice. Cotele controlate au fost acelea de sex, vârsta, mediu de provenienta, educatie si statut ocupational ESOMAR.
Dorim sa mentionam ca aceasta eliminare stratificata a fost necesara în mod deosebit pentru a echilibra esantionul nu doar în urma erorilor efective de esantion final pe care o procedura de esantionare randomizata le atrage dupa sine, ci si pentru a echilibra aceste erori induse de grupele-criteriu foarte specifice care au stat la baza studiilor realizate în cele patru centre psihologice-pilot. O solutie statistica, cu o abatere de sub 3% fata de distributia populatiei României, pe fiecare sex în parte, a fost obtinuta prin eliminarea unui numar de 1026 chestionare (29.95%) din baza de 3426. Esantionul normativ românesc rezultat contine un numar de N=2400 chestionare, 1200 pentru respondenti de sex feminin si 1200 pentru respondenti de sex masculin. Aceasta este baza de date pe care s-au calculat indicii statistici de start, studiile corelationale, calculele de fidelitate etc.
Adaptarea a fost realizata prin traduceri si retroversiuni consecutive, cu diade de traducatori lucrând în procedura blind. Traducerea a fost considerata relativ adecvata dupa trei retroversiuni si a fost finisata în continuare de autorii manualului românesc.
În perioada 1 septembrie 2005 - 1 februarie 2006 chestionarul FPI-R a fost aplicat pentru etalonare pe un esantion relativ voluminos. Au fost aplicate prin operatori de interviu specializati un numar de aproximativ 2000 de chestionare, pe baza unei proceduri de esantionare aleatorie simpla, cu pas de esantionare, în 119 puncte de esantionare (localitati din România, atât din mediul urban cât si din mediul rural). De asemenea, au fost aplicate pe esantioane de conjunctura alte aproximativ 1600 de chestionare într-un numar de 4 centre psihologice pilot din tara. Numarul total de chestionare astfel culese este de 3527 de chestionare. Acestea au fost supuse unei proceduri de selectie utilizate si de Fahrenberg, Hampel & Selg (2001) la normarea germana a FPI-R, anume excluderea tuturor chestionarelor care nu corespund rigorilor minime pentru includerea într-un esantion normativ.
Astfel, au fost excluse din baza de date si din analizele ulterioare un numar de 71 chestionare (2.01%), datorita unui numar prea mare de nonraspunsuri; a fost aplicat desigur acelasi criteriu recomandat de autorii testului, anume excluderea chestionarelor cu mai mult de 7 raspunsuri lipsa, adica mai mult de 5% din raspunsuri. De asemenea, au fost excluse 30 chestionare (.85%), datorita negarii primului item al chestionarului (Am citit instructiunile si sunt pregatit(a) sa raspund deschis si sincer la toate întrebarile). Esantionul rezultat, de N=3426 a fost ulterior supus unei proceduri de eliminare sistematica a unor înregistrari, cu scopul de a obtine o structura cât mai echilibrata si cât mai apropiata de distributia populatiei României pe o seama de cote demografice. Cotele controlate au fost acelea de sex, vârsta, mediu de provenienta, educatie si statut ocupational ESOMAR.
Dorim sa mentionam ca aceasta eliminare stratificata a fost necesara în mod deosebit pentru a echilibra esantionul nu doar în urma erorilor efective de esantion final pe care o procedura de esantionare randomizata le atrage dupa sine, ci si pentru a echilibra aceste erori induse de grupele-criteriu foarte specifice care au stat la baza studiilor realizate în cele patru centre psihologice-pilot. O solutie statistica, cu o abatere de sub 3% fata de distributia populatiei României, pe fiecare sex în parte, a fost obtinuta prin eliminarea unui numar de 1026 chestionare (29.95%) din baza de 3426. Esantionul normativ românesc rezultat contine un numar de N=2400 chestionare, 1200 pentru respondenti de sex feminin si 1200 pentru respondenti de sex masculin. Aceasta este baza de date pe care s-au calculat indicii statistici de start, studiile corelationale, calculele de fidelitate etc.
Manualul românesc al FPI
Manualul romanesc al FPI este adaptat dupa cel german, adaptarea fiind semnata de Horia Pitariu si Dragos Iliescu. Este un manual tehnic si interpretativ, de 250 de pagini, care trateaza atat (a) aspecte tehnice, precum fundamentarea teoretica a FPI, procesul de dezvoltare al chestionarului, revizuirile si normarile consecutive, aspecte legate de validitate, fidelitate, etalonare, administrarea testului etc., cat si (b) aspecte interpretative, care tin de interactiunea psihologului cu acest chestionar si de interpretarea profilurilor rezultate.Manualul nu este disponibil decat pentru utilizatorii cu licenta, achizitia lui este obligatorie la achizita primei licente pentru un psiholog, ca parte a "Starter Kit"-ului.
Despre autorii manualului românesc al FPI
Profesorul Horia D. Pitariu nu are nevoie de nici o prezentare, este fara tagada cea mai prestigioasa personalitate romaneasca din zona psihologiei muncii / organizationale, dar si din zona psihodiagnosticului. Este recunoscut ca psihologul care a adaptat in Romania cele mai multe teste folosite astazi de psihologii romani, enumeram printre ele doar pe CPI, 16PF, EPQ, EPI, FPI, insa lista ar putea continua.
Dragos Iliescu este doctor în psihologie si conferentiar universitar în cadrul SNSPA Bucuresti. Interesele sale graviteaza în jurul cercetarii aplicate si a psihodiagnosticului, cu trimitere spre sfera psihologiei organizationale, dar si spre cea a psihologiei consumatorului si reclamei. Este managing partner in Testcentral.
Dragos Iliescu este doctor în psihologie si conferentiar universitar în cadrul SNSPA Bucuresti. Interesele sale graviteaza în jurul cercetarii aplicate si a psihodiagnosticului, cu trimitere spre sfera psihologiei organizationale, dar si spre cea a psihologiei consumatorului si reclamei. Este managing partner in Testcentral.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review