JSS®
Job Stress Survey®
Chestionarul de Stres Ocupațional (JSS®) - dat fiind că stresul ocupațional afectează productivitatea, determinând absenteism, accidente, fluctuație de personal și probleme de sănătate generate de stres - identificarea tuturor acestor surse de stres devine primordială în intervenția asupra lor
Job Stress Survey a fost proiectat pentru evaluarea surselor generale de stres ocupațional ale persoanelor de ambele sexe de peste 18 ani care activează într-o serie largă de medii de lucru din domeniile afacerilor, industrial, educațional etc.
JSS se concentreaza asupra situatiilor de munca care pot genera tensiune psihologica. Fiecare dintre cei 30 de itemi descrie câte o situatie de munca cu potential de a genera stres si evalueaza atât severitatea perceputa a acesteia, cât si frecventa sa de aparitie. Pe lânga oferirea de informatii în legatura cu factorii generatori de stres care au impact negativ asupra angajatilor individuali, JSS ajuta de asemenea la identificarea surselor stresului ocupational specifice grupurilor de angajati si permite compararea nivelului de stres al angajatilor din diverse departamente ale aceleiasi organizatii. De asemenea, itemii individuali ofera informatii valoroase în legatura cu sursele specifice de stres ale unui loc de munca sau mediu de munca care ar putea fi tinta unei re-proiectari, schimbari organizationale sau a altor interventii.
La aplicarea JSS, respondentul evalueaza severitatea perceputa a fiecareia dintre cele 30 de situatii de munca pe o scala de 9 puncte. Apoi respondentul indica, pe o scala cuprinsa între 0 si 9 zile, frecventa de aparitie a respectivei situatii în activitatea sa în ultimele 6 luni. Nu exista limita de timp de aplicare, însa majoritatea persoanelor termina aplicarea în 10-15 minute.
JSS ofera scoruri pentru un numar de 3 scale si 6 subscale:
- Indicele de stres la locul de munca (Job Stress Index, JS-X) ofera o estimare a nivelului global al stresului ocupational resimtit de catre angajat la locul de munca;
- Severitatea stresului (Job Stress Severity, JS-S) se refera la media evaluarii severitatii percepute a celor 30 de situatii stresante;
- Frecventa stresului (Job Stress Frequancy, JS-F) se refera la frecventa aparitiei celor 30 de situatii stresante;
- Indicele de presiune a stresului (Job Pressure, JP-X) evalueaza nivelul de stres ocupational care poate fi atribuit muncii în sine;
- Severitatea presiunii (Job Pressure Severity, JPS) ofera informatii în legatura cu nivelul mediu de severitate perceputa a celor 10 situatii stresante cel mai direct corelate cu presiunea la locul de munca;
- Frecventa presiunii (Job Pressure Frequency, JP-F) se refera la frecventa medie a aparitiei a 10 situatii stresante cel mai direct corelate cu presiunea la locul de munca;
- Indicele lipsei de sprijin organizational (Lack of Organizational Support Index, LS-X) evalueaza gradul de stres ocupational (frecventa combinata cu severitate) care poate fi atribuit lipsei de sprijin organizational;
- Severitatea lipsei de sprijin organizational (Lack of Organizational Support Severity, LS-S) evalueaza nivelul mediu perceput al celor 10 situatii stresante cele mai corelate cu lipsa de sprijin organizational;
- Frecventa lipsei sprijinului organizational (Lack of Organizational Support Frequency, LS-F) evalueaza frecventa medie a aparitiei celor 10 situatii stresante cel mai direct corelate cu lipsa de sprijin organizational.
| Abreviere | JSS |
| Data publicării | 2009 |
| Populația vizată | adulți |
| Forma de administrare | Individuală/ Grup, Autoevaluare |
| Vârsta | peste 18 ani |
| Volumul eșantionului | 1200 |
| Calificarea necesară | B |
| Durată | 10-15 minute |
| Tipul itemilor | itemi de forma unor situații de muncă, pe o scală de tip Likert cu 9 trepte, incidența situației |
| Numărul itemilor | 30 |
Charles D. Spielberger, PhD
Charles D. Spielberger a fost Profesor Emerit pentru Cercetare în Psihologie (Distinguished Research Professor of Psychology) și Director al Centrului de Cercetare în Medicină Comportamentală și Psihologia Sănătății (Center for Research in Behavioral Medicine and Health Psychology) la University of South Florida, unde a activat din 1972. Anterior, a condus programul doctoral în Psihologie Clinică al USF și a predat ca profesor la Universitatea Duke (1955-62), universitatea Vanderbilt (1963-66), și la Florida State University (1967-72), unde a fost și Director pentru Training Clinic. Este acreditat ca Specialist în Psihologie Clinică de Consiliul American pentru Psihologie Profesională (American Board of Professional Psychology) și a fost de asemenea Practician (Distinguished Practitioner) al Academiei Americane (US National Academies of Practice).
Charles D. Spielberger este autor, coautor sau editor a mai mult de 400 de publicații profesionale, iar interesele sale curente în cercetare s-au concentrat pe: anxietate, curiozitate, depresie și manifestarea, exprimarea și controlul furiei; stres ocupațional și managementului stresului; efectele stresului, emotiilor și factorilor de stil de viață asupra etiologiei și dezvoltării hipertensiunii, afecțiunilor cardiovasculare și a cancerului.
Cărțile sale includ Anxiety and Behavior (1966); Contributions to General Psychology (1968); Anxiety and Educational Achievement (1971); Anxiety: Current Trends in Theory and Research (1972); Cognitive and Affective Learning Strategies (1979); Police Selection and Evaluation (1979); Understanding Stress and Anxiety (1979); Anxiety in Sports (1988); Cross-Cultural Anxiety, Volumele 1-4 (1976-1990), cu R. Diaz-Guerrero); Personality Assessment in America (1992); Test Anxiety: Theory, Assessment and Treatment (1995); și continuă seria de cercetare, la al 17-lea volum, Stress and Emotion (1975-2004, cu I. Sarason).
Dintre instrumentele dezvoltate de Charles D. Spielberger, celebrul State-Trait Anxiety Inventory (1970, 1983) a fost tradus în 72 de limbi și dialecte și a devenit astăzi un standard internațional pentru măsurarea anxietății. Este de asemenea autor al State-Trait Anxiety Inventory for Children (1973), Test Anxiety Inventory (1980), State-Trait Anger Expression Inventory (1988, 1999), și al Job Stress Survey (1995, 1999).
El a fondat American Journal of Community Psychology în 1971, al cărui editor a fost timp de șapte ani și este astăzi editor asociat al Journal of Occupational Health Psychology și al International Journal of Stress Management.
În perioada 1991-1992, Charles D. Spielberger a fost președinte al Asociatiei Psihologilor Americani: vreme de cinci mandate a fost membru în consiliul director al Diviziei APA pentru psihologie clinică (1985-87; 1993-98, 2000-06). Între 1998-2002 a fost presedinte al Asociației Internaționale pentru Psihologie Aplicată, iar între 1992-2000 președinte al Asociatiei Internaționale pentru Managementul Stresului. Este membru deplin sau membru onorific în peste 20 de societăți științifice și academice, în 14 Divizii ale APA și membru al Academiei de Cercetare pentru Medicina Comportamentală și al Academiei de Științe din New York.
Peter Vagg, PhD
Dr. Peter Vagg lucreaza în domeniul privat în Tampa Bay Area în Florida din 1983. A fost cadru didactic la Long Island University, la University of South Florida si Director Adjunct la Center for Research in Community Psychology. Dr. Vagg a obtinut diploma de master în psihologie si o diploma pedagogica în Melbourne, Australia, unde a lucrat de asemenea în selectia de personal pentru Royal Australian Air Force. A încheiat studiile doctorale cu distinctii si a obtinut o pozitie didactica în domeniul psihologiei la University of Melbourne.
Cercetarea în vederea adaptarii JSS pentru populatia României s-a desfasurat de-a lungul unei perioade de 14 luni, între februarie 2008 si aprilie 2009. Modalitatea de administrare a fost atât creion-hârtie, cât si online, aproximativ în proportii egale.
Esantionul normativ românesc JSS este format dintr-un numar de N=1533 de persoane provenind dintr-un numar total de 108 organizatii din toata tara. Dintre acestea, un numar de N=741 de persoane (48.34% din esantionul total) sunt de sex masculin, iar un numar de N=792 de persoane (51.66% din esantionul total) sunt de sex feminin. Vârsta participantilor este cuprinsa între 18 si 63 de ani, cu o medie m=35.01 si o mediana de 30 de ani.
În fiecare dintre cele 108 organizatii a fost administrat JSS atât personalului fara functii manageriale (staff), cât si personalului managerial (manageri middle level). Personalul managerial a reprezentat 25.18% din esantion (386 persoane), în timp ce restul personalului a reprezentat 74.82% din esantion (1147 persoane). De asemenea, pentru a surprinde cât mai adecvat caracteristicile stresului ocupational în România, aplicarile au fost colectate atât din organizatii din mediul privat (807 persoane, 52.64% din esantionul total), cât si din organizatii din mediul public (726 persoane, 47.36% din esantionul total). Toate aceste date au fost interpretate atât împreuna, cât si separat, pentru a determina particularizat sursele de stres în functie de nivelul ierarhic în organizatie si în functie de tipul de organizatie.
Pe lânga esantionul normativ propriu-zis a mai fost utilizat în studiu si un esantion de top manageri, care a cuprins un numar de N=53 persoane, dintre care N=35 (66% din esantion) de sex masculin si N=18 (34% din esantion) de sex feminin. Vârsta top managerilor a fost cuprinsa între 29 si 64 de ani, cu o mediana de 44 ani.
Pentru populatia României au fost calculate un numar de 32 de etaloane, 16 în centile si 16 în scoruri T: etaloane combinat, masculin si feminin pentru populatia generala, etaloane combinat, masculin si feminin pentru manageri middle level, etaloane combinat, masculin si feminin pentru persoane fara functii de supervizare, etalon combinat pentru top manageri, etaloane combinat, masculin si feminin pentru angajati din mediul privat, etaloane combinat, masculin si feminin pentru angajati din mediul public.
Manualul romanesc al JSS este o traducere si adaptare a manualului original american, în care au fost inserate rezultatele studiilor realizate în România. Manualul cuprinde un capitol teoretic referitor la teoriile stresului ocupational si la modalitatile de masurare a acestuia, capitole referitoare la modalitatile de administrare, scorare si interpretarea a raspunsurilor JSS, dezvoltarea scalelor JSS si proprietatile psihometrice ale JSS, precum si un capitol cuprinzator dedicat adaptarii JSS în România.
Manualul nu este disponibil decât pentru utilizatorii cu licenta, iar achizitia lui este obligatorie la achizitia primei licente pentru un psiholog, ca parte a "Starter Kit"-ului.
Profesorul Horia D. Pitariu nu are nevoie de nici o prezentare, este fara tagada cea mai prestigioasa personalitate romaneasca din zona psihologiei muncii / organizationale, dar si din zona psihodiagnosticului. Este recunoscut ca psihologul care a adaptat in Romania cele mai multe teste folosite astazi de psihologii romani, enumeram printre ele doar pe CPI, 16PF, EPQ, EPI, FPI, insa lista ar putea continua. Profesorul Horia D. Pitariu a avut o extraordinar de fructuoasa activitate didactica in cadrul catedrei de psihologie din Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, dar a fost si un prestigios consultant de management.
Dragos Iliescu este doctor în psihologie si conferentiar universitar în cadrul SNSPA Bucuresti. Interesele sale graviteaza în jurul cercetarii aplicate si a psihodiagnosticului, cu trimitere spre sfera psihologiei organizationale, dar si spre cea a psihologiei consumatorului si reclamei. Este managing partner in Testcentral.
Raluca Livinti este psiholog, are un master in cercetare sociologica de la Universitatea Bucuresti si este cercetator in cadrul grupului de cercetare din Testcentral inca din 2003. Interesele sale graviteaza in jurul cercetarii fundamentale in domeniul masurarii psihologice, a testelor si testarii.
Mihai Hangan este psiholog practician si are un master in comunicare manageriala si resurse umane in cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review