Inventarele de Stimă de Sine Coopersmith (CSEI/ISSC, Coopersmith Self-Esteem Inventories) vizează evaluarea stimei de sine la copii. Inventarele au fost construite pentru a măsura atitudini evaluative ale eului în variate planuri (social, școlar, familial și personal) ale existenței sale.
Stima de sine este o judecată subiectivă asupra valorii exprimate în atitudinile pe care o persoană le are față de sine. De aceea stima de sine este și o componentă ce contribuie semnificativ în cadrul personalității.
În ceea ce privește CSEI, termenul de 'stimă de sine' se referă la evaluarea pe care o anumită persoană o are și în mod particular o menține despre sine însăși; cu alte cuvinte, stima de sine, înțeleasă în sens general, reprezintă o expresie a acordului sau dezacordului cu sinele și indică măsura în care o anumită persoană se percepe pe sine ca fiind competentă, ca având succes, ca fiind importantă și valoroasă.
CSEI (ISSC) este disponibil pentru copii și adolescenți (CSEI-SC), dar și pentru adulți (CSEI-AD).
Forma CSEI-SC este destinată copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani, are un număr de 58 de itemi, scorați pe o scală dihotomică (D/N) și o durată de completare de 25-30 de minute. CSEI-SC oferă scoruri pentru șase dimensiuni: (1) Percepția generală despre sine; (2) Eul social - Colegi; (3) Casă - Părinți; (4) Școală - Experiență academică; (5) Scala de Distorsiune; (6) Coeficientul total de stimă de sine. Durata de administrare este de 25-35 de minute. Eșantionul normativ include N = 1766 elevi cu vârste între 9 și 18 ani (dintre care 52.7% de gen feminin).
Utilitatea CSEI:
- Evaluarea individuală și evaluarea primară în clasă. Prin administrarea ISSC unei persoane sau unui grup, se poate obține un nivel scăzut, mediu sau ridicat al stimei de sine. Pot fi stabilite punctele de delimitare, iar pentru persoanele care obțin scoruri sub sau peste acestea se pot stabili demersuri viitoare de evaluare.
- Planificarea programelor educative. Se poate construi un program de dezvoltare a stimei de sine. Rezultatele ISSC obținute de o persoană pot fi analizate separat, afirmație cu afirmație, pentru a identifica zonele specifice de dezvoltare.
- Evaluarea programelor de dezvoltare. ISSC poate fi utilizat în fazele pre sau post dezvoltare, în cazul în care o anumită persoană a urmat un anumit program de dezvoltare personală în zona stimei de sine.
CSEI-SC oferă scoruri pentru șase dimensiuni: (1) Percepția generală despre sine; (2) Eul social - Colegi; (3) Casă - Părinți; (4) Școală - Experiență academică; (5) Scala de Distorsiune; (6) Coeficientul total de stimă de sine. Durata de administrare este de 25-35 de minute. Eșantionul normativ include N = 1766 elevi cu vârste între 9 și 18 ani (dintre care 52.7% de gen feminin).
CSEI-SC
Formularul pentru elevi. Această formă este utilizată în cazul elevilor cu vârsta cuprinsă între nouă și optsprezece ani și cuprinde cincizeci și opt de afirmații: cincizeci de afirmații au legătură cu stima de sine, iar opt afirmații alcătuiesc Scala de Distorsiune, care este o măsură de evaluare a manierei defensive în care un elev răspunde la acest instrument. Afirmațiile referitoare la stima de sine alcătuiesc un scor total și, alternativ, acestea pot alcătui patru scoruri separate pentru patru sub-scale: Stima de sine - Scor general, Stima de sine în relația cu colegii, Stima de sine manifestată acasă în relația cu părinții și Stima de sine manifestată la școală în relația cu performanța academică. Subscalele permit variațiuni ale temei stimei de sine din diverse perspective ale experienței personale.
Din ce în ce mai frecvent, atât părinții cât și elevii își manifestă nemulțumirea față de lipsa motivației și implicării în procesul de învățare, sau față de lipsa de interes a elevilor cu privire la ceea ce se petrece în timpul orelor de clasă. Procentul în creștere al absenteismului precum și aspectele disciplinare și consumul de droguri devin surse importante de îngrijorare pentru părinți și pentru cadrele didactice. Impresia bună despre propria persoană poate fi una dintre premisele creșterii nivelului de implicare și de performanță școlară. Prin urmare, dezvoltarea stimei de sine nu este o opțiune secundară, opțională în cadrul programelor școlare, ci mai degrabă o componentă de bază în programele menite să stimuleze procesul de învățare.
Copiii nu se nasc cu grija de a fi buni sau răi, inteligenți sau lipsiți de inteligență, iubiți sau ignorați. Ei își dezvoltă aceste trăiri. Își formează imagini de sine - fotografii ale lor înșiși - care se bazează, de cele mai multe ori, pe modul în care au fost tratați de persoanele semnificative din viața lor, părinții, profesorii și colegii lor. Imaginea de sine este un rezultat al percepțiilor și opiniilor unei persoane despre sine. Atitudinile pozitive și sau negative și valorile prin intermediul cărora un individ își percepe propria imagine de sine, precum și evaluarea și judecățile de valoare pe care individul le face cu privire la această imagine de sine generează stima de sine al unei persoane.
Stima de sine este un set de atitudini și credințe pe care o persoană le poartă cu sine în confruntarea cu lumea. Aceasta include credințe cu privire la așteptarea de a avea succes sau de a eșua, cu privire la cât de mult efort ar trebui investit, dacă sau nu a eșua într-o sarcină dată ar „răni” sau nu și dacă persoana va deveni mai capabilă ca urmare a diferitelor experiențe. În termeni psihologici, stima de sine oferă o stare mentală ce pregătește persoana să reacționeze astfel încât să obțină succes, acceptare și forță personală.
Stima de sine nu este ceva complet separat de performanța școlară la citire, matematică și de abilitățile fizice și sociale. Este o parte importantă, integrantă a performanței. Copiii cu un nivel ridicat al stimei de sine obțin performanțe școlare mai bune decât copiii cu un nivel mai scăzut al stimei de sine. Aparent, copiii care au o părere bună despre capacitatea lor de a avea performanță la școală și care se așteaptă să aibă rezultate bune, chiar obțin rezultate bune la școală.
Există dovezi conform cărora trăirile copilului de vârstă preșcolară despre sine sunt indicatori mai fideli ai faptului că un elev este gata să învețe să citească decât rezultatele obținute de către acesta la un test de inteligență.
Alte studii indică faptul că elevii care sunt nesiguri de ei înșiși sau care se așteaptă să eșueze la școală sunt tentați să înceteze să mai depună eforturi și, pur și simplu, renunță; concluzia conform căreia sentimentele de încredere și stimă de sine sunt la fel de importante, în mediul școlar, precum sunt și în alte aspecte ale vieții.
Eșantionul normativ include N = 1766 elevi cu vârste între 9 și 18 ani (dintre care 52.7% de gen feminin).
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review