Ce este DAPP-BQ®?
DAPP-BQ® este un instrument clinic revoluționar susținut de peste 15 ani de cercetări empirice. Acesta utilizează o structură dimensională consistentă cu abordările curente în clasificarea tulburărilor de personalitate, fiind compatibil cu sistemul de clasificare DSM-5. DAPP-BQ® este un chestionar self-report, care se bazează pe un model dimensional al tulburărilor de personalitate. Modelul susține faptul că trăsăturile care țin de tulburările de personalitate sunt trăsături continue care acoperă și personalitatea normală și că distincția dintre nivelul normal și nivelul disfuncțional pentru aceste caracteristici de personalitate este mai degrabă cantitativă decât calitativă. Cu alte cuvinte, DAPP-BQ® a fost construit pentru a contribui la tratamentul tulburărilor de personalitate situate pe întregul continuu, de la cele mai severe la cele mai puțin manifeste.
Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului.
Cui se adresează și pentru ce este recomandat DAPP-BQ®?
DAPP-BQ® oferă o evaluare detaliată și adecvată a tulburărilor de personalitate, pentru a fi utilizată de psihologi, psihiatri și de alte profesii din domeniul sănătății mentale. Instrumentul este conceput cu scopul de a oferi o evaluare comprehensivă a dimensiunilor fundamentale ale tulburărilor de personalitate și a trăsăturilor de personalitate relevante din punct de vedere clinic.
Care sunt particularitățile DAPP-BQ®?
ACREDITAREA CPR. DAPP-BQ® este recomandat de Colegiul Psihologilor din România și a primit în 2022 avizul pe o perioadă nedeterminată pentru utilizarea cu precădere în Psihologie Clinică, Psihologia muncii și organizațională, Psihologie aplicată în servicii, Psihologie aplicată în domeniul securității naționale.
COMPATIBILITATEA DSM-5. Probabil unul dintre cele mai importante beneficii este că atât clusterele, cât și scalele din DAPP-BQ® pot fi utilizate pentru a estima constructele care stau la baza diagnosticului în DSM-5.
RAPORTUL STRUCTURAT. Tradus în numeroase limbi, DAPP-BQ® folosește cele mai recente și inovative cercetări în măsurarea dimensională a patologiei personalității. Raportul DAPP-BQ® permite identificarea unui volum consistent de informații specifice despre trăsăturile de personalitate, iar cu ajutorul celor 18 scale profesionistul va resimți un sprijin real în stabilirea diagnosticului clinic și în planificarea tratamentului.
PRAGMATISMUL CLINIC. Chestionarul evaluează o serie de caracteristici afective, cognitive și interpersonale care au implicații importante pentru sănătatea mentală, adaptarea și bunăstarea fizică a unei persoane. Dimensiunile tulburărilor de personalitate evaluate cu DAPP-BQ® au avut la bază un program important de cercetare științifică în ceea ce privește structura și etiologia disfuncțiilor de personalitate. Instrumentul a fost dezvoltat cu ajutorul conceptelor pe care clinicienii le-au găsit utile în înțelegerea, descrierea și tratarea disfuncțiilor de personalitate. Așadar, dezvoltarea DAPP-BQ® satisface nevoia de a evalua din punct de vedere clinic aspecte importante ale disfuncțiilor de personalitate cu ajutorul unor abordări moderne și structurate în ceea ce privește construcția de teste.
Scalele DAPP-BQ®
DAPP-BQ® este alcătuit din 290 de itemi care evaluează 18 dimensiuni reprezentative pentru tulburările de personalitate. Cele 18 scale sunt definite în termenii în care aceste trăsături se manifestă la persoane cu tulburări de personalitate. Prin urmare, numele scalelor reflectă termeni diagnostici și constructe care sunt utilizate în mod normal în practica clinică, venind astfel în ajutorul clinicienilor, în diagnosticarea și tratamentul pacienților lor. În continuare sunt oferite definiții scurte ale celor 18 scale.
1. Labilitate emoțională (Affective Lability)
- Emoțiile tind să fie intense și instabile; schimbări de dispoziție frecvente; reacțiile emoționale par adesea extreme.
2. Anxietate (Anxiousness)
- Sentimente de frică și îngrijorare.
3. Nepăsare emoțională (Callousness)
- Indiferență față de sentimentele și bunăstarea celorlalți; lipsește empatia și sentimentul regretului.
4. Compulsivitate (Compulsivity)
Ordine și sistematizare; preferința pentru structură și organizare.
5. Probleme de conduită (Conduct Problems)
Tendința de a manifesta o serie de comportamente disociale și o lipsă de interes pentru normele sociale.
6. Disfuncționalitate cognitivă (Cognitive Dysregulation)
- Gândirea tinde să devină dezorganizată mai ales în condiții de stres; are percepții și idei neobișnuite.
7. Probleme de identitate (Identity Problems)
- Simț instabil al propriei persoane sau identități.
8. Atașament nesigur (Insecure Attachment)
- Pattern de teamă și nesiguranță în relațiile interpersonale care implică atașament.
9. Probleme de intimitate (Intimacy Problems)
Evită intimitatea.
10. Afiliere scăzută (Low Affiliation)
- Dezinteres și evitarea subsecventă a relațiilor sociale și a contactelor; detașare socială.
11. Narcisism (Narcissism)
- Grandoman(ă), cu o nevoie puternică de atenție și aprobare.
12. Opoziționalitate (Oppositionality)
- Rezistă în mod pasiv să realizeze așteptările pe care ceilalți le au de la el/ea, privind o performanță satisfăcătoare în sarcinile rutiniere.
13.Respingere (Rejection)
- Ostil(ă), critic(ă), antagonist(ă).
14. Expresivitate limitată (Restricted Expression)
- Nu-și exprimă emoțiile, distant(ă).
15. Autovătămare (Self-Harm)
- Tendința de a-și face rău în mod deliberat și de a avea gânduri sinucigașe.
16. Căutarea stimulării (Stimulus Seeking)
- Are nevoie de stimulare și incitare, caută senzații; nesăbuit(ă), impulsiv(ă).
17. Submisivitate (Submisiveness)
- Subordonat(ă), timid(ă) și deloc asertiv(ă), caută în mod constant sprijinul și îndrumarea celorlalți.
18. Suspiciozitate (Suspiciousness)
- Nu are încredere în ceilalți; hiperalert(ă) la semnale care sugerează amenințări interpersonale și sau intenții de agresivitate din partea altora.
Scalele pot fi grupate în următoarele secțiuni:
- Disfuncționalitate emoțională (Emotional Dysregulation): Labilitate emoțională, Anxietate, Disfuncționalitate cognitivă, Probleme de identitate, Atașament nesigur, Submisivitate;
- Comportament disocial (Dissocial Behavior): Nepăsare emoțională, Probleme de conduită, Narcisism, Respingere, Căutarea stimulării;
- Evitare socială (Social Avoidance): Probleme de intimitate, Afiliere scăzută, Expresivitate limitată
- Comportament
compulsiv (Compulsiveness): Compulsivitate.
Profil demonstrativ DAPP-BQ®
| Revizie BUROS | DA, reviewed in J. F. Carlson, K. F. Geisinger, & J. L. Jonson (Eds.), The nineteenth mental measurements yearbook. |
| Abreviere | DAPP-BQ® |
| Data publicării | 2018 |
| Populația vizată | adulți |
| Forma de administrare | Individuală/grup, Autoevaluare, Creion-hârtie/online |
| Vârsta | peste 18 ani |
| Volumul eșantionului | 1181 |
| Calificarea necesară | C |
| Durată | 50 minute |
| Tipul itemilor | itemi verbali scorați pe o scală tip Likert în 5 trepte |
| Numărul itemilor | 290 |
Douglas N. Jackson, PhD
Recunoașterea capacității sale științifice din partea comunității internaționale de psihologi a fost unanimă. Douglas Jackson a fost președintele Comitetului pentru Testare și Evaluare Psihologica al APA. A fost de asemenea ales ca președinte al Diviziei de Măsurare, Evaluare și Statistică a APA și a Societății pentru cercetare comportamentală multivariată. A fost de asemenea delegatul din partea APA la ITC și membru în consiliul executiv al acestei prestigioase instituții.
Printre cele mai cunoscute teste psihologice publicate de el se numără PRF (Personality Research Form), JVIS (Jackson Vocational Interest Survey), SWS (Survey of Work Styles), JPI (Jackson Personality Inventory), CDI (Career Directions Inventory, dezvoltat împreună cu Connie Marshall), AIA (Ashland Interest Assessment), BPI (Basic Personality Inventory), MAB (Multidimensional Aptitude Battery), precum și si cele create în colaborare cu Sampo V. Paunonen și Michael C. Ashton, NPQ (Nonverbal Personality Questionnaire) și FF-NPQ (Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire).
W. John Livesley, Ph.D., M.D.
Dr. John Livesley este Profesor Emerit la Universitatea British Columbia. Anterior a fost profesor și, pentru o perioadă de timp, șef al departamentului de psihiatrie din cadrul aceleiași universități. Și-a obținut doctoratul în psihologie la Universitatea Liverpool în 1969 și diploma de medic la aceeași universitate în 1974. Ulterior, el s-a format în psihiatrie la Universitatea din Edinburgh. A deținut varii funcții academice, predând psihologie la Universitatea Liverpool, dar și psihiatrie la Universitatea din Edinburgh și Calgary. Cercetările Dr. Livesley se focalizează pe clasificarea, evaluarea și etiologia tulburărilor de personalitate, precum și pe dezvoltarea și integrarea unor forme de intervenție. Este membru al Societății Regale din Canada și fost editor al Journal of Personality Disorders în perioada 1996-2009.
A colaborat în calitate de consultant la dezvoltarea DSM-III-R și DSM-IV, fiind totodată și membru al echipei de lucru DSM-5, privind clasificarea tulburărilor de personalitate. A adus contribuții empirice și teoretice literaturii de specialitate, printre care și o serie de cărți importante: Practical Management of Personality Disorder (2003) și trei cărți editate – DSM-IV Personality Disorders (1995), Handbook of Personality Disorders (2001), și Severe Personality Disorders (2007; coeditor alături de Bert van Luyn și Solaman Akthar).
Eșantionul normativ al DAPP-BQ®
Colectarea datelor pentru DAPP-BQ® a avut loc între 2011 și 2013. Peste 1300 formulare au fost completate pe parcursul procesului de colectare a datelor. Datele au fost colectate de către psihologi și asistenți de cercetare, de pe întreg teritoriul României.
Eșantionul normativ românesc al DAPP-BQ este format din 1181 participanți (N = 1181), dintre care 595 gen masculin și 586 gen feminin. În cadrul manualului testului sunt disponibile și date privind detalii statistice suplimentare, de la distribuția pe zona statistică, categoria de vârstă în funcție de gen la distribuția pe educație în funcție de mediul de proveniență. Suplimentar eșantionului clinic românesc (de 120 de persoane) cules, normele clinice românești au fost realizate prin ecuare (score equating): normele clinice pentru România au fost calculate pe baza coroborării dintre eșantionul american de populație normală și respectiv clinică; progresia astfel constatată a scorurilor pentru diversele scale ale chestionarului și pentru diversele paliere de variație a fost utilizată și pentru a estima scorurile clinice românești.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review