Ce este FPI-R®?
FPI-R® este un instrument de evaluare omnibus, elaborat de Jochen Fahrenberg, Herbert Selg și Rainer Hampel după modelul multifazic, pentru a evalua dimensiuni ale personalității adulte. FPI® a fost dezvoltat în anii '60, perioada în care în Germania nu existau inventare de personalitate indigene, ci doar traduceri după testele autorilor anglo-americani. Astfel, FPI® este un chestionar multifazic, construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrică. FPI poate fi utilizat atât în domeniul clinic, cât și în cel neclinic.
FPI-R® este disponibil in Romania atât in versiunea FPI-G®, aceasta fiind forma cea mai generală a chestionarului, cât și in forma sa ultimă, finală, FPI-R®, care este a șaptea versiune, revăzută, a celebrului chestionar. FPI-G® are 212 itemi și 9+3 scale, iar FPI-R® conține 138 de itemi grupați în 10+2 scale.
Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului.
Cui se adresează și pentru ce este recomandat FPI-R®?
Fiind un test de clasă B, FPI-R® se adresează oricăror persoane cu specializare în psihologie sau științe asociate, cât și cu pregătire sau experiență prealabilă în psihometrie. Psihologii clinicieni, psihologii care lucrează cu în domeniul evaluării și diagnozei ocupaționale, terapeuții și consilierii, dar nu numai ei vor găsi în FPI-R® instrumentul ideal. FPI-R® a fost dezvoltat ca un test de personalitate pentru diverse sarcini de diagnostic psihologic, dar are un accent aplicativ în domeniile psihosomatic, psihoterapie, reabilitare, boli cronice și psihologie a sănătății.
Care sunt particularitățile FPI-R®?
DEZVOLTAREA. Contextul pentru dezvoltarea FPI® a ținut de interesele teoretice ale autorilor asupra trăsăturilor speciale de personalitate. Primele 10 scale nu sunt nici o consecință a unei teorii preconcepute a personalității și nici doar un rezultat al reducerii datelor statistice (analiza factorială etc.), ci se bazează pe trăsături de personalitate fundamentate teoretic. Metodele statistice au fost folosite doar ca instrumente pentru a obține scale mai precise. Scalele reprezintă constructe psihologice tipice folosite adesea în autodescrierea care, prin urmare, joacă un rol important în evaluarea ființelor umane.
STANINELE. Scorurile pentru cele 12 scale ale FPI-R® sunt reprezentate în stanine. Staninele sunt o categorie a claselor normalizate. Există un număr de 9 stanine, prin convenție prima cuprinde scorurile cele mai mici și a noua cuprinde scorurile cele mai mari. Staninele cuprind volume inegale ale varianței subiecților eșantionului normativ, pe scala respectivă.
POTRIVIT ÎN SELECȚIE/PROMOVARE. Posibilitatea de a utiliza scala Sinceritate, permite utilizarea chestionarului în situații cu impact major.
Scalele FPI-R®
- 1 Satisfacţie cu viaţa
- 2 Orientare socială
- 3 Orientare spre realizare
- 4 Inhibiţie
- 5 Excitabilitate
- 6 Agresivitate
- 7 Solicitare
- 8 Acuze somatice
- 9 Griji privind starea de sănătate
- 10 Sinceritate
- E Extraversiune
- N Emoţionalitate
Profilul FPI-R®
Scalele FPI-G®
- 1: Nervozitate (Nervosität, Nervousness),
- 2: Agresivitate (Spontane Agressivität, Aggresivity),
- 3: Depresie (Depressivität, Depression),
- 4: Excitabilitate (Erregbarkeit, Excitability),
- 5: Sociabilitate (Geselligkeit, Sociability),
- 6: Calm (Gelassenheit, Calm),
- 7: Tendinţă de dominare (Reaktive Agressivität / Dominanzstreben, Dominance),
- 8: Inhibiţie (Gehemmtheit, Inhibitedness),
- 9: Sinceritate (Offenheit, Frankness).
- E: Extraversiune (Extraversion, Extraversion),
- N: Nevrotism/Labilitate emoţională (Emotionalität, Emotionality),
- M: Masculinitate (Männlichkeit, Masculinity).
Profilul FPI-G®
| Abreviere | FPI®, FPI-R®, FPI-G® |
| Data publicării | 2007 |
| Populația vizată | adolescenți și adulți |
| Forma de administrare | Individual / Grup, Autoevaluare |
| Vârsta | peste 13 ani |
| Volumul eșantionului | 2400 |
| Calificarea necesară | B |
| Durată | 15-20 de minute |
| Tipul itemilor | verbali, scorați pe o scală cu 5 puncte |
| Numărul itemilor | 138 itemi |
Jochen Fahrenberg, PhD
Jochen Fahrenberg a ocupat o catedră de psihologie la Universitatea Freiburg, în Germania și a condus împreună cu prof. dr. med. M. Myrtek echipa de cercetare în psihofiziologie. Din anul 2002 este Profesor Emerit la aceeași Universitate Freiburg. Domeniile sale de interes au fost și au rămas psihologia diferențială, cercetarea în personalitate, psihofiziologia și metodica predării psihologiei.
În cursul lungii sale cariere a publicat peste 400 de cărți, articole și capitole de cărți. Printre volumele mai nou apărute enumerăm: Interpretarea psihologică. Biografii, texte și teste (2002; Psychologische Interpretation. Biographien, Texte, Tests), Psihologie cotidiană: Cercetare empirică prin recoltare eletronică a datelor (2000, cu R. Leonhart și F. Foerster; Alltagsnahe Psychologie. Datenerhebung im Feld mit hand-held PC und physiologischem Mess-System), Axiome despre om: Imagini umane din perspectiva psihologică, biologică, religioasă și interculturală (2004; Annahmen über den Menschen. Menschenbilder aus psychologischer, biologischer, religiöser und inter-kultureller Sicht), Psihofiziologia în laborator (2005, cu M. Myrtek; Psychophysiologie in Labor, Klinik und Alltag. 40 Jahre Projektarbeit der Freiburger Forschungsgruppe Psychophysiologie), Axiome despre om: un studiu empiric pe 800 de studenți de psihologie, filosofie, teologie și știintele naturii (2006; Annahmen über den Menschen. Eine Fragebogenstudie mit 800 Studierenden der Psychologie, Philosophie, Theologie und Naturwissenschaften).
Herbert Selg, PhD
Herbert Selg s-a născut in 1935, a studiat în Bonn și a ocupat în perioada 1968-2000 catedre de psihologie la universitățile din Braunschweig, Berlin și Bamberg. Domeniile sale de specializare sunt legate de cercetarea agresivității și a sexualității umane.
Printre ultimele volume publicate, enumerăm: Schütz, A., Selg, H. & Lautenbacher, St. (2005, 3. Aufl.) Psychologie. Eine Einführung in ihre Grundlagen und Anwendungsfelder. Stuttgart: Kohlhammer; Selg, H., Klapprott, J. & Kamenz,R. (1992) Forschungsmethoden der Psychologie. Stuttgart: Kohlhammer; Selg, H., Mees, U. & Berg, D. (1997, 3.Aufl.) Psychologie der Aggressivität. Göttingen: Hogrefe; Selg, H.(2002) Sigmund Freud. Genie oder Scharlatan? Stuttgart: Kohlhammer.
Rainer Hampel, PhD
Rainer Hampel, PhD, a studiat sociologia și psihologia la universitatea din Freiburg, unde și-a obținut și doctoratul în 1972. Din 1976 este membru marcant al Arnold Bergstraesser-Institute (ABI) în Freiburg, unde ocupă poziția de șef al diviziei metodologice, urmându-și chemarea de sociolog. În această calitate a activat pe poziție de consultant în peste 40 de proiecte internaționale de macro-investiție în infrastructuri, în țări din Asia, Europa, America și Africa.
Etalonul normativ al FPI-R®
FPI® a fost adaptat în România înca din anii 80, într-o serie de studii de mare impact în rândul practicienilor, care au recunoscut rapid FPI® la justa lui valoare și l-au adoptat rapid în repertoriul lor psihometric. Forma utilizata atunci, FPI-G®, a fost etalonată pe un eșantion normativ interesant, suficient de mare ca volum, însă care nu și-a propus să atingă rigorile reprezentativității (Pitariu, 1986; Pitariu & Iernutan, 1984), iar studii alternative au prezentat și ele etaloane de conjunctură ori pe grupe-criteriu de o factură mai specială (Ghigeanu & Mitrofan, 1979). În momentul adaptării în România a formei ultime a chestionarului, FPI-R®, aceasta a fost supusă de bună seamă unei normări în perfectă corespondență cu rigorile existente la nivel internațional la ora actuală, privitor la adaptarea și etalonarea testelor psihologice.
Adaptarea a fost realizată prin traduceri și retroversiuni consecutive, cu diade de traducători lucrând în procedura blind. Traducerea a fost considerata relativ adecvată după trei retroversiuni și a fost finisată în continuare de autorii manualului românesc. Pe aprcursul a cinci luni chestionarul FPI-R® a fost aplicat pentru etalonare pe un eșantion relativ voluminos. Au fost aplicate prin operatori de interviu specializați un număr de aproximativ 2000 de chestionare, pe baza unei proceduri de eșantionare aleatorie simplă, cu pas de eșantionare, în 119 puncte de eșantionare (localități din România, atât din mediul urban cât și din mediul rural). De asemenea, au fost aplicate pe eșantioane de conjunctură alte aproximativ 1600 de chestionare într-un număr de 4 centre psihologice pilot din țară. Numărul total de chestionare astfel culese este de 3527 de chestionare. Acestea au fost supuse unei proceduri de selecție utilizate și de Fahrenberg, Hampel & Selg (2001) la normarea germană a FPI-R®, anume excluderea tuturor chestionarelor care nu corespund rigorilor minime pentru includerea într-un eșantion normativ. Astfel, au fost excluse din baza de date și din analizele ulterioare un număr de 71 chestionare (2.01%), datorită unui număr prea mare de nonrăspunsuri; a fost aplicat desigur același criteriu recomandat de autorii testului, anume excluderea chestionarelor cu mai mult de 7 răspunsuri lipsă, adică mai mult de 5% din răspunsuri. De asemenea, au fost excluse 30 chestionare (.85%), datorită negării primului item al chestionarului (Am citit instrucțiunile și sunt pregătit(ă) să răspund deschis și sincer la toate întrebările). Eșantionul rezultat, de N=3426 a fost ulterior supus unei proceduri de eliminare sistematică a unor înregistrări, cu scopul de a obține o structură cât mai echilibrata și cât mai apropiată de distribuția populației României pe o seamă de cote demografice. Cotele controlate au fost acelea de sex, vârstă, mediu de proveniență, educație și statut ocupațional ESOMAR.
Dorim să menționăm că această eliminare stratificată a fost necesară în mod deosebit pentru a echilibra eșantionul nu doar în urma erorilor efective de eșantion final pe care o procedură de eșantionare randomizată le atrage dupa sine, ci și pentru a echilibra aceste erori induse de grupele-criteriu foarte specifice care au stat la baza studiilor realizate în cele patru centre psihologice-pilot. O soluție statistică, cu o abatere de sub 3% față de distribuția populației României, pe fiecare sex în parte, a fost obținută prin eliminarea unui număr de 1026 chestionare (29.95%) din baza de 3426. Eșantionul normativ românesc rezultat conține un număr de N=2400 chestionare, 1200 pentru respondenți de sex feminin și 1200 pentru respondenți de sex masculin. Aceasta este baza de date pe care s-au calculat indicii statistici de start, studiile corelaționale, calculele de fidelitate etc.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review