Ce este PCL-R™?
PCL-R™ este în prezent cel mai bun predictor unic al comportamentului violent disponibil în lume și este considerat standard definitoriu la nivel internațional pentru măsurarea psihopatiei. Acceptarea sa pe scară largă ca măsură standard a constructului clinic de psihopatie reflectă importanţa universală a constructului şi nevoia unui instrument fidel şi valid de măsurare a acestuia.
Prima sa variantă a fost dezvoltată în anii 1970 de către R. Hare pentru utilizarea în psihologia experimentală, fiind inspirată de lucrările celebrului psihiatru american Hervey M. Cleckley. PCL-R™ este o scală cu 20 de itemi de evaluare a psihopatiei în context clinic, medico-legal, de cercetare şi penal. PCL-R utilizează un interviu semi-structurat, documente şi alte informaţii colaterale pentru a măsura, infera trăsături de personalitate şi comportamente relaţionate conceptului, larg înţeles, tradiţional al psihopatiei. Scala oferă scoruri dimensionale pe o structură bi-factorială cumulând patru fațete, dar poate fi folosită de asemenea pentru a clasifica, diagnostica indivizii în scop clinic şi de cercetare.
Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului.
Cui se adresează și pentru ce este recomandat PCL-R™?
PCL-R™ se adresează îndeosebi clinicienilor din domeniul sănătății mentale și domeniul juridic/infracțional, putând fi utilizat atât în scop de cercetare, cât și ca instrument de evaluare alături de alte instrumente psihologice. În situaţii de cercetare, scorurile PCL-R sunt de obicei ţinute confidenţiale şi nu sunt oferite staff-ului corecţional sau instituţional, serviciilor de probaţiune şi alți terți. Importanța administrării corecte în condiții standardizate este majoră, deoarece consecințele ce pot rezulta în urma administrării testului dețin o pondere considerabilă pentru viitorul persoanei evaluate.
PCL-R™ este recomandat în evaluarea tulburării psihopate de personalitate în populația infracțională. Asigură acoperire completă a trăsăturilor și comportamentelor de psihopatie. Poate fi interpretat în termenii potrivirii cu ”prototipul” psihopatiei, fie poate fi utilizat pentru identificarea, clasificarea și diagnoza persoanelor psihopate. Scorarea se bazează pe gradul de potrivire al personalității și comportamentului cu itemii definiți. În principal, scorurile PCL-R™ sunt utilizate pentru a prezice riscul de recidivă și probabilitatea de reabilitare în rândul celor care au săvârșit infracțiuni, însă instrumentul poate fi folosit eficient și în rândul altor tipuri de populații.
Care sunt particularitățile PCL-R™?
STRUCTURA FACTORIALĂ. Constituția robustă a PCL-R™ este susţinută de doi factori corelaţi (Interpersonal/Afectiv şi Devianţă socială) şi de patru faţete (Interpersonal, Afectiv, Stil de viaţă şi Antisocial).
VALIDITATEA DE CONSTRUCT. Prin felul în care este măsurată de către PCL-R, psihopatia este un construct clinic bine validat şi probabil, unicul construct clinic important în sistemul de justiţie penală (Hare, 1996a; Harris, Skilling & Rice, 2001). Manualul instrumentului conţine o mare cantitate de dovezi pentru validitatea de construct a psihopatiei aşa cum este măsurată de PCL-R™ şi derivatele sale.
DISTINCȚIA PSIHOPATIE-TPA. Deși împărtășește unele trăsături cu psihopatia măsurată de PCL-R™, tulburarea de personalitate antisocială (TPA), nu este identică. În populaţia infracțională prevalenţa TPA, utilizând criteriile de diagnostic formale, este mult mai ridicată decât prevalenţa diagnosticelor PCL-R™ de psihopatie (la un scor de cel puţin 30), rezultând o asociaţie asimetrică între cele două tulburări: mulţi dintre infractorii psihopați întrunesc criteriile pentru TPA, însă mulţi dintre infractorii cu TPA nu sunt psihopaţi. Motivul pentru această relaţie asimetrică este acela că diagnoza TPA este puternic corelată cu componentele devianţei sociale (Factorul 2) ale psihopatiei aşa cum sunt ele măsurate de PCL-R™ şi slab corelată cu componentele interpersonale şi afective (Factorul 1).
Scalele/Itemii PCL-R™
- Volubilitate/Farmec superficial
- Sentiment grandios al propriei valori
- Nevoia de stimulare/Înclinație spre plictiseală
- Minciuna patologică
- Inducere în eroare/Manipulare
- Lipsa remușcărilor sau a vinovăției
- Afecte superficiale
- Indiferență/Lipsă de empatie
- Stil de viață parazitic
- Control comportamental scăzut
- Comportament sexual promiscuu
- Probleme comportamentale timpurii
- Lipsa unor scopuri realiste pe termen lung
- Impulsivitate
- Iresponsabilitate
- Eșec în acceptarea responsabilității pentru propriile acțiuni
- Relațiile maritale multiple de scurtă durată
- Delincvență juvenilă
- Revocarea liberării condiționate
- Versatilitate criminală
Revizie BUROS | DA, reviewed In R. A. Spies & B. S. Plake (Eds.), The sixteenth mental measurements yearbook. |
Abreviere | PCL-R™, HARE™ |
Data publicării | AUG 2015 |
Populația vizată | adulți, populații clinice și infracționale |
Forma de administrare | Individual, interviu |
Vârsta | peste 18 ani |
Volumul eșantionului | 419 |
Calificarea necesară | B |
Durată | până la trei ore: Interviul structurat: 90 - 120 minute Informații suplimentare: 60 minute PCL–R evaluarea: 15 - 20 minute |
Tipul itemilor | interviu cu 20 de teme, fiecare cu suita ei de întrebări specifice, scorare pe scală de interval cu 3 puncte |
Numărul itemilor | 20 de itemi |
Eșantionul normativ al PCL-R™
PCL-R™ a fost tradus și adaptat în România de către Ioan Tia și Daniela Iliescu în anul 2013. Chestionarul și materialele aferente au fost traduse de către Dragoș Iliescu, Ioan Tia și Laura Mohorea. Datele au fost colectate prin metoda standard (interviul semistructurat și analiza informațiilor din documente) subiecții fiind deținuți de ambele genuri, din patru penitenciare diferite reprezentative pentru sistemul penitenciar românesc. A fost disponibilă o singură evaluare pentru fiecare deținut. Participarea a fost voluntară, fiind selectați în vederea evaluării deținuții cu pedepse mai mari de doi ani. Pentru eșantionul românesc nu deținem date cu protocoale scorate exclusiv pe baza analizei documentelor.
Eșantionul pentru populația României este format din 419 participanți, dintre care un număr de N = 286 este reprezentat de către deținuți bărbați cu pedepse de peste doi ani (din 3 penitenciare diferite), iar un număr de N = 133 este reprezentat de către deținuți femei cu pedepse de peste doi ani (dintr-un singur penitenciar). Astfel, deținuții bărbați reprezintă 68.26% din eșantion, iar deținuții femei reprezintă 31.74 % din eșantion.
Tabelul alăturat oferă informații privind intervalul de vârstă pentru eșantionul prezent: vârsta minimă pentru deținuții bărbați este de 21 de ani, în timp ce vârsta maximă este de 51 de ani (M = 33.41, SD = 6.86). Pentru deținuții femei vârsta minimă este de 20 de ani, iar cea maximă de 48 de ani (M = 32.12, SD = 6.25). Scorurile abaterii standard obținute indică valori destul de apropiate pentru ambele genuri. Pentru eșantionul consolidat M = 33, iar SD = 6.69. Acest eșantion consolidat a fost folosit pentru a calcula centilele PCL-R™ și scorurile Total și pe factori.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review