Scalele/Activitățile MMSE-2® 

Itemii sunt de forma unor activități care solicită în principal folosirea memoriei. Itemii nu sunt numerotați în cadrul formularelor, însă numărul activităților este redat în cele ce urmează.

• Versiunea extinsă (EV) include 12 activități: Înregistrare și reamintire, Orientare în timp, Orientare în spațiu, Atenție și calcul, Denumire, Repetiție, Înțelegere, Citire, Scriere, Desenare, Memorarea unei povestiri, Viteza de procesare. 
• Versiunea standard (SV) include 10 activități: Înregistrare și reamintire, Orientare în timp, Orientare în spațiu, Atenție și calcul, Denumire, Repetiție, Înțelegere, Citire, Scriere, Desenare. 
• Versiunea scurtă (BV) include 3 activități: Înregistrare și reamintire, Orientare în timp, Orientare în spațiu.

• Înregistrare şi Reamintire (ţintesc abilitatea persoanei evaluate de a repeta şi reţine trei cuvinte fără legătură între ele imediat şi de asemenea după o întârziere în timpul căreia repetiţia este minimizată de sarcinile care survin), 
• Orientare în timp (cere persoanei examinate să identifice anul, anotimpul, luna, data şi ziua curentă), 
• Orientare în spaţiu (cere persoanei examinate să identifice regiunea geografică (sau poziţionarea geografică), judeţul (sau localitatea), localitatea (sau sectorul/cartierul), clădirea (numele sau tipul), etajul clădirii (numărul camerei sau adresa) în care se află în momentul examinării), 
• Atenţie şi calcul (Seria numărului 7) evaluează atenţia şi concentrarea, precum şi capacitatea de a efectua calcule simple, solicitând persoanei examinate să numere înapoi din 7 în 7, 
• Denumire (au fost operate schimbări uşoare la sarcina Denumire, sarcina cere acum să se numească două părţi ale corpului), 
• Repetiţie (ţinteşte la evaluarea acelor abilităţi lingvistice care sunt necesare pentru repetarea cu precizie a unei propoziţii ce conţine cuvinte care adesea nu sunt spuse împreună), 
• Înţelegere (autorii au înlocuit această sarcină în MMSE-2 cu o sarcină de identificare succesivă a formelor geometrice, care nu mai necesită răspunsuri motrice), 
• Citire (cere ca persoana examinată nu doar să citească o propoziţie, ci şi să urmeze instrucţiunile primite din partea examinatorului), 
• Scriere (evaluează abilitatea persoanei examinate de a scrie o propoziţie), 
• Desenare (evaluează abilitatea vizuo-spaţială a persoanei examinate), 
• Memorarea unei povestiri (povestiri evaluează învăţarea explicită verbală, precum şi reamintirea verbală imediată), 
• Viteza de procesare (Codarea simbol-cifră) măsoară viteza perceptual-motorie şi învăţarea incidentală (adică formarea perechilor de simboluri).

Eșantionul normativ al MMSE-2® și informare privind utilizarea testului

Traducere și adaptare 

• tradus și adaptat pe parcursul a patru luni, a necesitat 2 cicluri de traducere – retroversiune pentru a se ajunge la varianta finală
• a fost necesară intervenția doar pentru Memorarea unei povestiri, din cadrul EV 

Eșantionul normativ românesc 

• format din N = 1407 persoane, dintre care N = 730 persoane de gen masculin (51.88% din eșantion) au fost colectate în total 1691 de chestionare (dintre care 195 pentru formularul roșu, pentru studiul echivalenței formelor) 
• datele au fost culese pe parcursul a 9 luni 

Distribuția eșantionului 

• au fost luate în considerare 10 categorii de vârstă, iar sub 59 de ani au fost utilizate categorii mai largi deoarece nu apar diferențe cognitive semnificative, ulterior s-a ales intervalul de 5 ani 
• eșantionul se apropie de reprezentativitate pe vârste pentru 18+ ani și este reprezentativ pentru vârstele 40+ ani 
• a fost luat de asemenea în considerare nivelul educațional: grupele au fost adaptate astfel încât să corespundă sistemului de învățământ românesc 
• deteriorarea cognitivă este influențată de tipul de activitate și de modul de utilizare a funcțiilor cognitive, fiind necesare norme separate 
• în cadrul manualului sunt prezentate mediile și abaterile standard pentru eșantionul românesc (deparatajate în funcție de nivelul educațional și de vârstă), pentru toate cele 10 categorii de vârstă și cele 5 niveluri educaționale 
• în cadrul aceleiași categorii de vârstă, scorurile sunt cu atât mai înalte cu cât a fost urmată o educație formală mai îndelungată 

Gama scorurilor 

• au fost obținute aproape toate scorurile virtual posibile, cu câteva mici excepții 
• în cazul sarcinii Înregistrare nu există nicio persoană în eșantionul normativ care să obțină un scor de 0 
• în cazul scorurilor totale ale formelui testului, la formele BV și SV se obțin scorurile maxime posibile, în timp ce la EV scorul maxim obținut este 80, dintr-un scor maxim posibil de 90 
• => gradul mai înalt de dificultate și sensibilitate a formei EV comparativ cu cele două forme scurte 

Eșantionul clinic 

• a fost utilizat un eșantion N = 221 persoane, din care N = 99 de gen masculin (44.80%); vârsta participanților a fost cuprinsă între 35 și 100 de ani, cu o mediană de 74 de ani 
• eșantionul a fost cel mai bine reprezentat de BA alături de boala Parkinson, demența mixtă (Alzheimer și vasculară), demență vasculară, tulburare cognitivă ușoară, 
• administrarea s-a realizat în secțiile de psihiatrie, geriatrie și neurologie dintr-un număr de cinci spitale din București 
• comparația scorurilor obținute de eșantionul clinic cu cele ale eșantionului de persoane normale relevă diferențe semnificative, p≤.001, atât la scorurile totale ale celor trei forme, cât și pentru fiecare sarcină considerată separat. 

Scorurile T 

• semnificația scorurilor T mari este una pozitivă, în vreme ce scorurile mici indică declin cognitiv

Informare adresată utilizatorului MMSE-2® 

Utilizatorii variantelor MMSE® în limbi diferite de limba engleză, ar trebui să își bazeze interpretarea clinică a scorurilor MMSE-2® pe normele colectate local. PAR (publisherul internațional al testului) nu încurajează uzul normelor americane în interpretarea scorurilor clinice ale pacienților care nu îndeplinesc caracteristicile demografice ale etalonului MMSE-2®. Utilizarea clinică a semnificației intervalelor scorurilor brute prag (cutoff) ar trebui să fie bazată pe literatura științifică autohtonă despre MMSE®/MMSE-2®. 

Pentru interpretarea scorurilor MMSE-2®, puteți proceda astfel (două variante): 

• Utilizați tabelele scorurilor T din cadrul broșurii cu norme pentru populația românească MMSE-2® (fie din cadrul Anexei A, din cadrul manualului). Interpretarea scorurilor T este facilă, deoarece acestea au media = 50 și SD = 10. 

Și/sau 

• Utilizați tabelele de la 2.4 la 2.12 pentru a găsi combinația potrivită dintre senzitivitate și specificitate, și apoi localizați scorul brut prag corespunzător scorului brut. Folosiți paginile 30-38. Scorul brut prag 23 din cadrul variantei inițiale a MMSE® oferea o senzitivitate de .80 și o specificitate de .82. Folosind aceste valori ca ghid, localizați valorile similare pentru specificitate și senzitivitate în cadrul tabelului corespunzător și citiți scorul brut prag găsit. 

Dacă ați utilizat MMSE® înainte, datorită faptului că MMSE® și MMSE-2®:SV sunt echivalente, scorurile sunt comparabile, ceea ce înseamnă că pot fi folosite aceleași scoruri prag și cu MMSE-2®. În termenii definirii unui scor prag, autorii sugerează ca fiecare utilizator să determine (în funcție de scopul evaluării/ ipotezei clinice) care este cel mai potrivit scor pentru el. În general, atunci când se realizează screeningul pentru deterioare cognitivă, senzitivitatea înaltă și puterea predictivă negativă sunt în mod uzual foarte importante (cu scopul de a nu rata vreun ”caz pozitiv”). 

Senzitivitatea unui test reprezintă proporția de persoane care are boala și este diagnosticată pozitiv de test. Specificitatea reprezintă proporția de persoane care nu are boala și pe care testul o diagnostichează ca negativă. Autorii au încurajat specialiștii să determine care niveluri ale specificității și senzitivității îndeplinesc nevoile lor de evaluare. 

Extras din MMSE® 

Scorul cutoff larg acceptat și frecvent folosit pentru MMSE® este de 23, scorurile de 23 sau mai mici indicând prezența deteriorării cognitive. Deoarece MMSE® a fost dezvoltat ca un instrument de screening pentru tulburări cognitive, un scor scăzut (≤ 23) indică atât probabilitatea prezenței unei tulburări cognitive, cât și necesitatea unei evaluări suplimentare. Scorurile nu ar trebui să fie folosite pentru a pune un diagnostic de demență sau pentru a discrimina între diverse forme de demență sau alte tulburări. Cu toate acestea, MMSE® poate fi folosit pentru a clasifica gravitatea deteriorării cognitive la pacienții cu demență și / sau alte afecțiuni. Autorii recomandă ca următoarele scoruri prag să fie folosite pentru clasificare: funcții cognitive normale = 27-30, afectare ușoară cognitivă = 21 - 26, afectare cognitivă moderată = 11-20, și grave tulburări cognitive = 0-10.