Ce este MMPI®-2?
MMPI®-2 este cel mai utilizat și cercetat instrument clinic utilizat de către specialiștii din sănătate mentală pentru a contribui la diagnosticul tulburărilor mentale, dar și de profesioniști din alte domenii în care o privire detaliată asupra personalității este necesară. Prin generozitatea celor peste 120 de scale, MMPI®-2 este broadband-ul psihopatologic care se pliază evaluărilor ample, exhaustive.
Cu o istorie de lungă durată (prima formă a fost publicată în anul 1942), chestionarul și-a dovedit continuu capacitatea de a identifica patternurile de personalitate, pornind de la o bază empirică și aducând permanent îmbunătățiri conform criteriilor științifice, astfel încât cei 567 itemi să reprezinte în prezent încununarea a peste opt decade de cercetări. Versiunea MMPI-2 este versiunea revizuită, îmbunătăţită şi completată cu scalele clinice restructurate şi scala de validitate a simptomelor a primei variante a MMPI (versiunea inițială apărută în anul 1989). Studiile științifice publicate care au utilizat MMPI®-2 într-o modalitate semnificativă depășesc mia, iar numărul lor continuă să crească.
MMPI®-2 este destinat adulților (cel puțin 18 ani) și necesită un nivel de înțelegere a cuvântului scris corespunzător clasei a șasea, dar şi un nivel satisfăcător de cooperare şi de implicare în sarcină. Este dezvoltat și standardizat atât pe populație clinică (de exemplu, pacienți din spitalele de psihiatrie și pacienți cu tulburări psihiatrice existente), cât și pe populație fără diagnostic psihiatric. Majoritatea respondenților termină completarea în 60-90 de minute.
Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului.
Cui se adresează și pentru ce este recomandat MMPI®-2?
MMPI®-2 poate fi utilizat de profesioniştii, formaţi să identifice structura de personalitate şi psihopatologia, ce-şi desfăşoară activitatea în oricare dintre următoarele domenii: mediile clinice publice sau private, ambulatoriile de specialitate sau spitale; în cadrul organizaţional pentru selecţia de personal, verificările periodice ale personalului deja angajat sau a celui cu funcţii de decizie, mediile de lucru cu grad sporit de periculozitate sau accidentare; în sfera corecţională, expertiza penală sau civilă; în departamentele cu responsabilitate sporită pentru viaţă şi proprietate ca apărare, ordine publică, siguranţă naţională, aviaţie; pentru obţinerea permisului de port-armă; în evaluarea bonelor sau a personalului ce îngrijeşte sau educă copii; în consilierea maritală şi familială, în sport.
Pe scurt, testul contribuie la dezvoltarea planurilor de tratament, în asistarea unui diagnostic diferențial, în formularea unor răspunsuri obiective privind probleme de ordin legal, pentru screeningul candidaților din procesele de selecție sau ca parte din procedura de evaluare terapeutică.
Care sunt particularitățile MMPI®-2?
ACREDITAREA CPR. MMPI®-2 este recomandat de Colegiul Psihologilor din România și a primit în 2022 avizul pe o perioadă nedeterminată pentru utilizarea cu precădere în Psihologie Clinică, Psihologia muncii și organizațională, Psihologie aplicată în servicii, Psihologie aplicată în domeniul securității naționale.
EXHAUSTIVITATE. Formatul MMPI®-2 permite obținerea unui număr extins de informații într-un timp relativ scurt comparativ cu interviurile clinice. În urma completării celor 567 de itemi, de forma unor afirmații care solicită un răspuns dihotomic de tip adevărat/fals se obțin scoruri la următoarele grupaje de scale: (i) validitate a simptomelor; (ii) clinice; (iii) Harris-Lingoes; (iv) introversie socială (si); (v) conținut; (v) componente de conținut; (vi) cinci scale ale psihopatologiei personalității; (vii) suplimentare legate de caracteristici mai generale de personalitate; (viii) suplimentare legate de tulburări emoționale generalizate; (ix) clinice restructurate (RC). Pentru detalierea tuturor acestora consultă secțiunea Scale/Profiluri.
CODARE PRACTICĂ & DOCUMENTATĂ. Codarea se utilizează pentru a rezuma patternurile scorurilor la testul MMPI®-2, reducând astfel numărul mare de posibile profiluri la un număr mult mai practic, în scopul interpretării. Combinaţiile de scoruri ridicate sunt centralizate în funcţie de scorurile cele mai mari la două sau trei scale clinice din profil și cunoscute ca tipuri de cod de două puncte, respectiv de trei puncte. Astfel, un profil în care scorul cel mai ridicat este pe Scala 1 şi al doilea scor ridicat este pe scala 3, este desemnat ca având codul 13/31, cod de tip două puncte. Se recomandă ca interpretarea tipului de cod să se limiteze la acele cazuri în care scalele din tipul de cod au scoruri T mai mari de 64 și să se ia în considerare diferenţele de scoruri dintre scalele existente în tipul de cod şi cele care nu sunt cuprinse în acesta. Trebuie să se ia în calcul diferenţa de scor T dintre cea mai scăzută scală din tipul de cod şi următoarea scală clinică cea mai înaltă din profil. De exemplu, pentru un tip de cod de două puncte, se va examina diferenţa dintre scalele a doua şi a treia cele mai înalte. Pentru un tip de cod de trei puncte, se va examina diferenţa dintre a treia şi a patra scală cele mai înalte. Astfel, tipurile de coduri în care există o diferenţă relativ mare între cea mai scăzută scală din tipul de cod şi scala clinică următoare cea mai înaltă sunt mult mai interpretabile. Există o bogată literatură de cercetare în privinţa descriptorilor diferitelor tipuri de coduri. Deşi există multe combinaţii posibile de două sau trei scale clinice, unele combinaţii apar destul de frecvent, iar altele mai rar.
INTERPRETATIVITATE. Un aspect important al MMPI®-2 îl constituie însuși numărul de itemi, deoarece conferă posibilitatea de a releva în mod specific tabloul simptomatologiei individuale (chiar și atunci când se află sub pecetea unui diagnostic frecvent întâlnit). Potrivit strategiei de interpretare (i) se verifică validitatea profilului, se marchează situațiile care ar putea conduce la distorsionarea profilului și se compară potrivirea rezultatelor cu realitatea; (ii) se formulează răspuns privind gradul de dez/adaptare și al soluțiilor de coping cu cerințele vieții; (iii) se descriu simptomele, problemele și caracteristicile de personalitate ale respondentului; (iv) se rezolvă inconsistențele; (v) se extrag concluzii cu privire la simptome, nevoi majore, percepția mediului, reacția la stres, conceptul de sine, controlul emoțional, relațiile interpersonale, resursele psihologice; (vi) se formulează diagnosticul (cod inclus); (vii) se investighează responsivitatea la tratament, durata și aplicativitatea lui.
Scalele MMPI®-2
Scale de validitate a simptomelor
- Inconstanţă variabilă în răspunsuri (VRIN)
- Inconstanţă puternică în răspunsuri (TRIN)
- Lipsă de frecvenţă (F)
- F Partea a doua (FB)
- Lipsă de frecvenţă - Psihopatologie (FP)
- Scala de validitate a simptomelor (FBS)
- Minciună (L)
- Corecţie (K)
- Autoprezentare la superlativ (S)
Scalele clinice
- Ipohondrie (1HS)
- Depresie (2D)
- Isterie (3Hy)
- Deviere psihopată (4Pd)
- Masculinitate-Feminitate (Masculin) (5Mfm)
- Masculinitate-Feminitate (Feminin) (5Mff)
- Paranoia (6Pa)
- Psihastenie (7Pt)
- Schizofrenie (8Sc)
- Hipomanie (9Ma)
- Introversie socială (0Si)
Suscalele Harris-Lingoes
- Depresie subiectivă (D1)
- Încetinire psihomotorie (D2)
- Disfuncţionalitate fizică (D3)
- Obtuzitate mentală (D4)
- Gânduri negre (D5)
- Negarea anxietăţii sociale (Hy1)
- Nevoie de afecţiune (Hy2)
- Slăbiciune generală - Stare proastă (Hy3)
- Acuze somatice (Hy4)
- Inhibiţia agresivităţii (Hy5)
- Dispute familiale (Pd1)
- Conflicte cu autoritatea (Pd2)
- Imperturbabilitate socială (Pd3)
- Alienare socială (Pd4)
- Alienare de sine (Pd5)
- Idei de persecuţie (Pa1)
- Sensibilitate excesivă (Pa2)
- Naivitate (Pa3)
- Alienare socială (Sc1)
- Alienare emoţională (Sc2)
- Incapacitate de stăpânire a eu-lui, cognitiv (Sc3)
- Incapacitate de stăpânire a eu-lui, conativ (Sc4)
- Incapacitate de stăpânire a eu-lui, inhibiţie defensivă (Sc5)
- Experienţe senzoriale bizare (Sc6)
- Imoralitate (Ma1)
- Accelerare psihomotorie (Ma2)
- Imperturbabilitate (Ma3)
- Inflaţia eu-lui (Ma4)
Subscalele Introversie Socială (Si)
- Timiditate/Jenă (Si1)
- Evitare socială (Si2)
- Alienare de sine şi de alţii (Si3)
Scalele de conținut
- Anxietate (ANX)
- Frici (FRS)
- Obsesie (OBS)
- Depresie (DEP)
- Preocupări de sănătate (HEA)
- Gândire bizară (BIZ)
- Furie (ANG)
- Cinism (CYN)
- Activităţi antisociale (ASP)
- Tip A (TPA)
- Părere proastă despre sine (LSE)
- Disconfort social (SOD)
- Probleme în familie (FAM)
- Interferenţă în muncă (WRK)
- Indicatori negativi de tratament (TRT)
Scalele componente de conținut
- Spaimă generalizată (FRS1)
- Frici multiple (FRS2)
- Lipsă de hotărâre (DEP1)
- Disforie (DEP2)
- Subestimare de sine (DEP3)
- Ideaţie suicidară (DEP4)
- Simptome gastrointestinale (HEA1)
- Simptome neurologice (HEA2)
- Preocupări generale de sănătate (HEA3)
- Simptomatologie psihotică (BIZ1)
- Caracteristici schizotipale (BIZ2)
- Comportament exploziv (ANG1)
- Iritabilitate (ANG2)
- Convingeri mizantropice (CYN1)
- Suspicionare interpersonală (CYN2)
- Atitudini antisociale (ASP1)
- Comportament antisocial (ASP2)
- Nerăbdare (TPA1)
- Competitivitate (TPA2)
- Îndoială de sine (LSE1)
- Docilitate (LSE2)
- Introversiune (SOD1)
- Timiditate (SOD2)
- Conflicte familiale (FAM1)
- Alienare familială (FAM2)
- Motivaţie scăzută (TRT1)
- Inabilitatea de a se destăinui (TRT2)
Cele cinci scale ale psihopatologiei personalității
- Agresivitate (AGGR)
- Psihoticism (PSYC)
- Lipsă de constrângere (DISC)
- Emotivitate negativă/Nevrotism (NEGE)
- Introversiune/Emotivitate pozitivă scăzută (INTR)
Scalele suplimentare legate de caracteristici mai generale de personalitate
- Anxietate (A)
- Refulare (R)
- Forţa eu-lui (Es)
- Dominanţă (Do)
- Responsabilitate socială (Re)
Scalele suplimentare legate de tulburări emoționale generalizate
- Inadaptabilitate şcolară (Mt)
- Tulburare de stres posttraumatic Keane (PK)
- Scala de stres marital (MDS)
- Ostilitate (Ho)
- Ostilitate supracontrolată (OH)
- Scala de alcoolism MacAndrew-revizuită (MACR)
- Scala de dependenţă admisă (AAS)
- Scala de dependenţă potenţială (APS)
- Scalele Preponderenţă gen - Masculin (GM)
- Preponderenţă gen - Feminin (GF)
Scalele clinice restructurate (RC)
- Demoralizare (RCd / dem)
- Acuze somatice (RC1 / som)
- Emoţii pozitive scăzute (RC2 / lpe)
- Cinism (RC3 / cyn)
- Comportament antisocial (RC4 / asb)
- Idei de persecuţie (RC6 / per)
- Emoţii negative disfuncţionale (RC7 / dne)
- Experienţe aberante (RC8 / abx)
- Activare hipomaniacală (RC9 / hpm)
Profil demonstrativ al MMPI®-2
| Revizie BUROS | DA, reviewed in J. F. Carlson, K. F. Geisinger, & J. L. Jonson (Eds.), The twenty-first mental measurements yearbook. |
| Abreviere | MMPI®-2 |
| Data publicării | 2013 |
| Forma de administrare | Individual/grup, creion-hârtie |
| Vârsta | peste 18 ani |
| Volumul eșantionului | 2198 (etalon normal), 227 (etalon clinic) |
| Calificarea necesară | C |
| Durată | 60-90 minute |
| Tipul itemilor | itemi formulați sub forma unor enunțuri exprimate la persoana I, singular, cu răspuns dihotomic (adevărat/fals) |
| Numărul itemilor | 567 |
James N. Butcher, PhD
Butcher a jucat un rol foarte important în identificarea nevoilor de revizuire a variantei originale a MMPI, proces rezultat cu apariția MMPI-2 și MMPI-A. A dezvoltat un sistem interpretativ computerizat, intitulat Minnesota Reports, pentru a-i asista pe psihologi în demersul evaluativ cu MMPI-2 și MMPI-A. Minnesota Reports au fost inițial publicate în 1981. Minnesota Reports disponibile acum includ Adult Clinical System-Revised, Reports for Forensic Settings, Revised Personnel System și Adolescent Interpretive Report (la care a contribuit Carolyn L. Williams).
Câteva dintre cele mai recente cărți includ recomandări interpretative și studii de cercetare relevante adresate psihologilor pentru a-i sprijini pe aceștia în utilizarea MMPI-2, MMPI-A și a Minnesota Reports. Aceste cărți includ: A Beginner’s Guide to the MMPI-2 (3rd Edition) (2011), A Beginner’s Guide to the MMPI-A (alături de Carolyn L. Williams, 2011), Oxford Handbook of Personality Assessment (Editor, 2009), Personality Assessment in Treatment Planning: Use of the MMPI-2 and BTPI (alături Julia Perry, 2008), Assessing Hispanic Clients Using the MMPI-2 and MMPI-A (alături Jose Cabiya, Emilia Lucio, and Maria Garrido, 2007) și MMPI/MMPI-2/MMPI-A in Court (a treia Ediție) (alături de Kenneth Pope and Joyce Seelen, 2006). Informații suplimentare despre uzul instrumentelor MMPI sunt disponibile în cadrul MMPI-2, MMPI-A, and Minnesota Reports: Research and Clinical Applications.
John R. Graham, PhD
John R. Graham, Ph.D. deține titlul de Interim Chair pentru Epidemiologie și Biostatistică și titlul Professor Emeritus, KSU Distinguished Scholar. A absolvit University of North Carolina la Chapel Hill în anul 1965. Domeniile de cercetare de care profesorul este interesat implică evaluarea personalității și evaluarea judiciară utilizând MMPI-2 și MMPI-A.
Interesele sale specifice includ: (1) identificarea răspunsurilor invalide; (2) creșterea validității pentru grupurile etnice; (3) scalele Clinice Restructurate (RC); (4) cele cinci scale ale psihopatologiei personalității (PSY-5); (5) corelații ale scalelor și tipuri de coduri într-o varietate de contexte; (6) predicția modificărilor comportamentale pre- și post-instituționale în cazul prizonierilor.
Este autor al:
Graham, J.R. (2006). MMPI-2:Assessing personality and psychopathology (4th Edition). New York: Oxford University Press.
Butcher, J.N., Graham, J.R., Kamphuis, J.H., & Rouse, S.V. (2006). Evaluating MMPI-2 research: Considerations for practitioners. In J.N. Butcher (Ed.). MMPI-2: A practitioner's guide (pp. 15-38). Washington, DC: APA.
Sellbom, M., Graham, J.R., & Schnek, P.W. (2005). Symptom correlates of MMPI-2 scales and code types in a private practice setting. Journal of Personality Assessment, 84, 163-171.
Stein, L.A.R., & Graham, J.R. (2005). Ability of substance abusers to escape detection on the Minnesota Multiphasic Personality Inventory-Adolescent (MMPI-A) in a juvenile correctional facility. Assessment, 12, 79-85.
Sellbom, M., Ben-Porath, Y.S., Graham, J.R., Arbisi, P.A., & Bagby, R.M. (2005). Susceptibility of the MMPI-2 Clinical, Restructured Clinical (RC), and Content Scales to overreporting and underreporting. Assessment, 12, 79-85
Yossef Ben-Porath, PhD
Este profesor de psihologie la Kent State University. A finalizat studiile de doctorat în cadrul University of Minnesota și a fost implicat în mod extins în cercetările MMPI în ultimii 24 de ani. Este coautor al MMPI-2-RF și al numeroaselor manuale ale testelor, a numeroase cărți, capitole de cărți și articole despre MMPI. Cea mai recentă carte a sa Interpreting the MMPI-2-RF oferă detalii și instrucțiuni practice pentru interpretarea MMPI-2-RF, cea mai recentă versiune a MMPI pentru adulți. Este Associate Editor al Psychological Assessment și membru al conducerii editoriale a mai multor reviste de psihologie. Practica sa clinică implică consultarea mai multor agenții care realizează screeningul candidaților pentru pozițiile din domeniul siguranței publice și conducerea evaluărilor psihologice judiciare în cadrul proceselor legale.
Auke Tellegen, PhD
Dr. Auke Tellegen a primit Ph.D. în psihologia personalității din partea Universității Minnesota în anul 1962, pe care l-a completat cu studii post-doctorale de psihologie clinică în cadrul University of Minnesota Medical School în 1963. A ocupat poziția de profesor în cadrul Departmentului de Psihologie din 1968 până în 1999, când a devenit profesor emerit.
Domeniile în care a publicat includ evaluarea stărilor, a personalității, responsivitatea hipnotică și psihopatologia. Dr. Tellegen este consultant psihometric în cadrul University of Minnesota Press, și este co-autor al MMPI-2-RF (Forma revizuită), MMPI-2 și MMPI-A, și autor al Scalelor Clinice Restructurate MMPI-2 (RC).
W. Grant Dahlstrom, PhD
A scris alături de E. Earl Baughman o carte de mare impact Negro and White Children: A Psychological Study in the Rural South.
În 1991 a fost premiat de APA cu Award for Distinguished Professional Contributions to Applied Research.
Beverly Kaemmer
Beverly Kaemmer este Associate Director și Test Divison Manager în cadrul Universității Minnessota.
Eșantionul normativ al MMPI®-2
- Adaptarea testului pentru limba română s-a realizat prin cicluri consecutive de traducere și retroversiune.
- Traducerea itemilor a avut loc în perioada martie-aprilie 2010, fiind efectuată de autorii versiunii românești a prezentului manual, în timp ce retroversiunile au fost realizate de traducători specializați, cu experiență în traduceri psihologice.
- A fost nevoie de trei astfel de etape până la o versiune acceptabilă a tuturor celor 567 de itemi.
Eșantionul românesc de persoane fără diagnostic psihiatric
Eșantionul de adulți inițial fără diagnostic psihiatric a fost format din N = 2252 participanți, în proporții aproape egale din bărbați și femei, cu vârsta cuprinsă între 18 și 74 de ani (M = 26.35, SD = 9.78). Eșantionul normativ (adulți normali) este format din N = 2198 adulți, cu vârste cuprinse între 18 și 87 de ani (M = 41.04, SD = 15.03), echilibrat în funcție de câteva variabile demografice:
- Gen (masculin 48.83%, feminin 51.17%)
- Vârstă (pe 8 categorii de vârstă, conform recensământului din 2002)
- Nivel de educație (absolvent a mai puțin de 12 clase, absolvent de liceu, colegiu/educație tehnică, absolvent de facultate, studii post-universitare)
- Proveniență (urban 53.31 %, rural 46.69%)
- Regiunea geografică (conform celor 8 regiuni georgrafice NE, SE, S, SV, V, NV, Centru, București)
- Etnie (română, ungară, rromă)
Fidelitate, medii și abateri standard
- În cadrul manualului testului sunt prezentați în întregime coeficienții de consistență internă Cronbach alpha pentru toate scalele MMPI-2, precum și mediile și abaterile standard
- Acestea au valori comparabile cu cele obținute pe populația SUA
- Scalele de validitate - variază de la .38
- Lipsă de frecvenţă - Psihopatologie la .85
- Autoprezentare la superlativ(S)
- Scalele clinice - variază de la .60
- Hipomanie (9Ma) la .87 Schizofrenie (8Sc)
- Subscalele Harris-Lingoes – variază de la .33
- Imoralitate (Ma1) la .73 Acuze somatice (Hy4)
- Subscalele Si – variază de la .54
- Evitare socială (Si2) la .78
- Timiditate/Jenă (Si1)
- Scalele de conținut – variază de la .70
- Indicatori negativi de tratament (TRT) la .81
- Cinism (CYN)
- Scalele componente de conținut – variază de la .24
- Ideaţie suicidară (DEP4) la .78
- Convingeri mizantropice(CYN1)
- Cele cinci scale ale psihopatologiei personalității – variază de la .52
- Agresivitate (AGGR) la .82
- Emotivitate negativă/Nevrotism (NEGE)
- Scalele suplimentare legate de caracteristici mai generale de personalitate – variază de la .55
- Dominanţă (Do) la .88 Anxietate (A)
- Scalele suplimentare legate de tulburări emoționale generalizate – variază de la .38
- Scala de alcoolism MacAndrew-revizuită (MACR) la .86
- Tulburare de stres posttraumatic Keane (PK)
- Scalele clinice restructurate (RC) – variază de la .47
- Emoţii pozitive scăzute (RC2 / lpe) la .81
- Demoralizare(RCd / dem)
Eșantionul românesc de persoane cu diagnostic psihiatric
Eșantionul clinic este format din N = 207 participanți: 85 de bărbați și 122 de femei, cu vârsta cuprinsă între 18 și 80 de ani (M = 41.95, SD = 14.92)
- Datele au fost culese de către psihologi clinicieni într-un număr de cinci spitale psihiatrice, din 3 orașe mari din România
- Gama de diagnostice a fost foarte largă, începând cu anxietate, diverse tipuri de depresie (de exemplu, episod depresiv, depresie indusă de stres, depresie severă), personalitate antisocială, schizofrenie, dependență de droguri, abuz de alcool, reacție anxios-depresivă, tulburare de stres post traumatic, tentativă de sinucidere, tulburare bipolară, tulburări afective, episod psihotic, tulburare de personalitate organică, tulburare de personalitate borderline, simptom de retragere etc.
- Dat fiind numărul mare de diagnostice individuale, niciunul dintre acestea nu este reprezentat la nivel larg în eșantion, cel mai bine reprezentată fiind tulburarea depresivă (N = 17), tulburarea anxios-depresivă (N = 14), anxietatea (N = 4), tulburarea obsesiv-compulsivă (N = 3) Gen (masculin 41.06%, feminin 58.94%) Vârstă (pe 8 categorii de vârstă, conform recensământului din 2002)
- Nivel de educație (absolvent a mai puțin de 12 clase, absolvent de liceu, colegiu/educație tehnică, absolvent de facultate, studii post-universitare)
- Proveniență (urban 84.06 %, rural 15.94%)
- Regiunea geografică (conform celor 8 regiuni georgrafice NE, SE, S, SV, V, NV, Centru, București)
- Etnie (română, ungară, rromă)
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review