Prezentare generala a NPQ
Judecând prin prisma constructelor specifice masurate, cele doua instrumente psihometrice se înscriu în rândul abordarilor clasice în psihodiagnosticul de personalitate, bazându-se ambele pe constructe, teorii si modele clasice în personologie. Atât NPQ, cât si FF-NPQ se înscriu în abordarea personalitatii ca un sistem de trasaturi, abordare care a generat în psihologia aplicata cele mai multe instrumente psihometrice de masurare si evaluare a personalitatii. Mai mult decât atât, FF-NPQ se înscrie în cadrul abordarii Big Five a personalitatii, care îmbina o abordare lingvistica si analiza factoriala într-un model de definire în cinci mari superfactori sau dimensiuni ale personalitatii umane.
Conceptele NPQ
NPQ este un instrument de 136 de itemi, care a fost construit pentru a masura un numar de 16 dintre trasaturile de personalitate descrise de Murray (1936) în teoria sa sistemica dedicata nevoilor umane. Astfel, NPQ se adreseaza prin itemii sai unor concepte foarte bine delimitate, precum:
- Reusita (Achievement);
- Afiliere (Affiliation);
- Agresiune (Aggression);
- Autonomie (Autonomy);
- Dominanta (Dominance);
- Rezistenta (Endurance);
- Exhibitie (Exhibition);
- Cautarea aventurii (Thrill-Seeking);
- Impulsivitate (Impulsivity);
- Altruism (Nurturance);
- Ordine (Order);
- Joaca (Play);
- Senzorialitate (Sentience);
- Recunoastere sociala (Social Recognition);
- Nevoia de ajutorare (Succorance);
- Întelegere (Understanding).
De asemenea, NPQ contine o scala de validitate denumita Deviere (Deviance), care a fost generata special pentru a detecta raspunsurile aleatorii. NPQ scoreaza in plus si pe cei cinci meta-factori de personalitate cunoscuti sub numele de Big Five:
- Extraversie (Extraversion);
- Agreabilitate (Agreeableness);
- Constiinciozitate (Conscientiousness);
- Nevrotism (Neuroticism);
- Deschidere fata de experiente (Openness to Experience).
- Reusita (Achievement);
- Afiliere (Affiliation);
- Agresiune (Aggression);
- Autonomie (Autonomy);
- Dominanta (Dominance);
- Rezistenta (Endurance);
- Exhibitie (Exhibition);
- Cautarea aventurii (Thrill-Seeking);
- Impulsivitate (Impulsivity);
- Altruism (Nurturance);
- Ordine (Order);
- Joaca (Play);
- Senzorialitate (Sentience);
- Recunoastere sociala (Social Recognition);
- Nevoia de ajutorare (Succorance);
- Întelegere (Understanding).
De asemenea, NPQ contine o scala de validitate denumita Deviere (Deviance), care a fost generata special pentru a detecta raspunsurile aleatorii. NPQ scoreaza in plus si pe cei cinci meta-factori de personalitate cunoscuti sub numele de Big Five:
- Extraversie (Extraversion);
- Agreabilitate (Agreeableness);
- Constiinciozitate (Conscientiousness);
- Nevrotism (Neuroticism);
- Deschidere fata de experiente (Openness to Experience).
Formatul special al NPQ
Formatul special al NPQ: stimuli figurali Dupa cum se poate observa cu usurinta, NPQ si FF-NPQ sunt chestionare de un tip foarte special, chiar unic, am putea spune. Ceea ce le confera caracteristica de unicitate este faptul ca sunt chestionare non-verbale, itemii lor nu sunt stimuli verbali, afirmatii, întrebari sau adjective, asa cum este tipic pentru mai toate celelalte instrumente psihometrice de evaluare a personalitatii cunoscute în personologie. Dimpotriva, itemii NPQ si ai FF-NPQ constau din ilustratii, asadar din stimuli vizuali. Exista, desigur, si alte instrumente de evaluare a personalitatii ale caror itemi sunt nonverbali, vizuali, figurali, precum testele proiective, de exemplu testul petelor de cerneala Rorschach sau Testul de aperceptie tematica (TAT), testul de frustrare Rosenzveig etc.
Ceea ce deosebeste NPQ si FF-NPQ si de aceste alte instrumente nonverbale este faptul ca cele doua chestionare discutate de noi sunt masuri structurate. Aceasta înseamna ca respondentul nu trebuie sa aiba reactii spontane la itemi, ci trebuie sa îsi selecteze reactia la fiecare item nonverbal dintr-o serie de alternative sau optiuni de raspuns. În plus, ele sunt instrumente psihometrice, ceea ce ofera un plus de obiectivitate în evaluare, precum si posibilitatea de a face raportari la diferite categorii de populatie.
Ceea ce deosebeste NPQ si FF-NPQ si de aceste alte instrumente nonverbale este faptul ca cele doua chestionare discutate de noi sunt masuri structurate. Aceasta înseamna ca respondentul nu trebuie sa aiba reactii spontane la itemi, ci trebuie sa îsi selecteze reactia la fiecare item nonverbal dintr-o serie de alternative sau optiuni de raspuns. În plus, ele sunt instrumente psihometrice, ceea ce ofera un plus de obiectivitate în evaluare, precum si posibilitatea de a face raportari la diferite categorii de populatie.
Avantajele NPQ
Printre avantajele importante ale unui instrument structurat de masurare a personalitatii, Paunonen, Jackson & Ashton (2004) amintesc faptul ca nu este necesar un training specializat, costisitor si de lunga durata pentru evaluarea reactiilor subiectului la stimulii chestionarului si pentru scorarea acestuia. Într-adevar, scalele NPQ si FF-NPQ pot fi scorate si de personal nespecializat sau de un computer. Trebuie sa remarcam la acest moment ca un avantaj major al instrumentelor de personalitate nonverbale este faptul ca pot fi folosite fara îngradire în contexte de evaluare si momente în care chestionarele clasice, cu stimuli verbali, nu pot fi folosite. De exemplu, chestionarele nonverbale de personalitate pot fi folosite cu acele categorii de respondenti care au probleme în citirea sau întelegerea itemilor verbali. Ele pot fi de asemenea utilizate în evaluarile transculturale, permitând comparatii între subiecti si grupuri apartinând unor spatii culturale diferite.
Un alt avantaj al instrumentelor nonverbale se leaga de vârsta subiectilor examinati. Un chestionar clasic de personalitate nu poate fi administrat de exemplu copiilor sub 13-14 ani, nu pentru ca nu ar putea fi principial aplicat lor, ci pentru ca majoritatea itemilor nu au semnificatia scontata pentru acesti subiecti. De exemplu vârsta minima pentru aplicarea CPI / California Psychological Inventory este de 13 ani (Gough, 1987, 1996), pentru aplicarea FPI / Freiburg Personlichkeitsinventar este de 13 ani (Fahrenberg, Hampel & Selg, 2001), pentru aplicarea NEO-PI-R de 14 ani (Costa & McCrae, 1992), pentru aplicarea MBTI, Myers-Briggs Type Indicator de 13 ani (Quenk, 1999) etc. Spre deosebire de acestea, NPQ si FF-NPQ pot fi aplicate si la vârste mult scazute, mergând chiar pâna la 7 ani. Nu este de ignorat nici faptul ca pentru chestionarele verbale de personalitate o limita majora în aplicare este nivelul de educatie al respondentului.
Persoanele cu nivel foarte scazut de educatie, care au dificultati în citirea sau întelegerea itemilor, nu pot raspunde coerent la itemii unui astfel de chestionar. De cele mai multe ori acest tip de subiecti reprezinta chiar o sursa semnificativa de erori, întrucât cel mai frecvent comportament în cazul întelegerii incomplete, gresite, sau chiar a neîntelegerii unui item, nu este acela al recunoasterii propriilor limite. Dimpotriva, subiectul da de cele mai multe ori raspunsuri la întâmplare iar comportamentul este detectat doar de un numar mic de chestionare, care au scale de detectie a distorsiunilor, precum este cazul CPI prin scala Cm (Communality). De asemenea, o categorie care impune o atentie deosebita în cazul evaluarii de personalitate este aceea a persoanelor cu probleme de ordin psihologic cvasi-clinic, care nu pot fi evaluate cu un chestionar verbal.
Exemple ar fi persoanele cu dislexie, sau care sufera de deficit de atentie. Un chestionar precum NPQ sau FF-NPQ poate fi mai degraba recomandat în astfel de cazuri decât orice alt fel de chestionar structurat. Sunt binecunoscute, ca un alt exemplu, dificultatile legate de utilizarea în clinica a unora dintre marile inventare asa cum este MMPI dificultati legate tocmai de natura sarcinii si a itemilor, precum si de lungimea acestor inventare.
Un alt avantaj important al chestionarelor nonverbale de personalitate este faptul ca ele pot fi folosite în contactul cu orice categorie lingvistica. În evaluarile cross-culturale sau în acele situatii când sunt evaluate persoane ce fac parte din grupuri ce vorbesc limbi diferite, avantajul unui chestionar precum NPQ sau FF-NPQ este acela ca nu necesita traducere (si cunoastem cu totii cât de laborioasa este traducerea si adaptarea convingatoare a unui chestionar verbal), în acest fel asigurând atât rapiditatea testarii cât si standardizarea acesteia, de vreme ce fiecare subiect se confrunta exact cu aceiasi stimuli, în garantat aceleasi formulare.
Un alt avantaj al instrumentelor nonverbale se leaga de vârsta subiectilor examinati. Un chestionar clasic de personalitate nu poate fi administrat de exemplu copiilor sub 13-14 ani, nu pentru ca nu ar putea fi principial aplicat lor, ci pentru ca majoritatea itemilor nu au semnificatia scontata pentru acesti subiecti. De exemplu vârsta minima pentru aplicarea CPI / California Psychological Inventory este de 13 ani (Gough, 1987, 1996), pentru aplicarea FPI / Freiburg Personlichkeitsinventar este de 13 ani (Fahrenberg, Hampel & Selg, 2001), pentru aplicarea NEO-PI-R de 14 ani (Costa & McCrae, 1992), pentru aplicarea MBTI, Myers-Briggs Type Indicator de 13 ani (Quenk, 1999) etc. Spre deosebire de acestea, NPQ si FF-NPQ pot fi aplicate si la vârste mult scazute, mergând chiar pâna la 7 ani. Nu este de ignorat nici faptul ca pentru chestionarele verbale de personalitate o limita majora în aplicare este nivelul de educatie al respondentului.
Persoanele cu nivel foarte scazut de educatie, care au dificultati în citirea sau întelegerea itemilor, nu pot raspunde coerent la itemii unui astfel de chestionar. De cele mai multe ori acest tip de subiecti reprezinta chiar o sursa semnificativa de erori, întrucât cel mai frecvent comportament în cazul întelegerii incomplete, gresite, sau chiar a neîntelegerii unui item, nu este acela al recunoasterii propriilor limite. Dimpotriva, subiectul da de cele mai multe ori raspunsuri la întâmplare iar comportamentul este detectat doar de un numar mic de chestionare, care au scale de detectie a distorsiunilor, precum este cazul CPI prin scala Cm (Communality). De asemenea, o categorie care impune o atentie deosebita în cazul evaluarii de personalitate este aceea a persoanelor cu probleme de ordin psihologic cvasi-clinic, care nu pot fi evaluate cu un chestionar verbal.
Exemple ar fi persoanele cu dislexie, sau care sufera de deficit de atentie. Un chestionar precum NPQ sau FF-NPQ poate fi mai degraba recomandat în astfel de cazuri decât orice alt fel de chestionar structurat. Sunt binecunoscute, ca un alt exemplu, dificultatile legate de utilizarea în clinica a unora dintre marile inventare asa cum este MMPI dificultati legate tocmai de natura sarcinii si a itemilor, precum si de lungimea acestor inventare.
Un alt avantaj important al chestionarelor nonverbale de personalitate este faptul ca ele pot fi folosite în contactul cu orice categorie lingvistica. În evaluarile cross-culturale sau în acele situatii când sunt evaluate persoane ce fac parte din grupuri ce vorbesc limbi diferite, avantajul unui chestionar precum NPQ sau FF-NPQ este acela ca nu necesita traducere (si cunoastem cu totii cât de laborioasa este traducerea si adaptarea convingatoare a unui chestionar verbal), în acest fel asigurând atât rapiditatea testarii cât si standardizarea acesteia, de vreme ce fiecare subiect se confrunta exact cu aceiasi stimuli, în garantat aceleasi formulare.
-
| Abreviere | NPQ |
| Data publicării | 2004 |
| Populația vizată | copii, adolescenți și adulți |
| Forma de administrare | Indivdual / grup |
| Vârsta | peste 11 ani |
| Volumul eșantionului | 1800 |
| Calificarea necesară | B |
| Durată | 20 minute |
| Tipul itemilor | Itemi tip imagine, scorabili pe o scală Likert cu 7 puncte |
| Numărul itemilor | 136 de itemi |
Sampo V. Paunonen, PhD
Sampo V. Paunonen a activat ca profesor al Departementului de Psihologie al Universității de Vest din Ontario (University of Western Ontario), unde și-a obtinut și doctoratul.
Interesele sale de cercetare cuprind preponderent: (a) studii ce țin de determinanții și acuratețea, respectiv erorile și distorsiunile ce apar în cadrul evaluării de personalitate și a predicțiilor comportamentale subsecvente; (b) construirea de instrumente pentru evaluarea de personalitate, care să poata fi utilizate în studiile multiculturale; (c) personologie și modelul Big Five; (d) statistică multi-variată, în special aplicațiile tehnicilor Monte Carlo în evaluarea metodelor statistice multivariate.
Douglas N. Jackson, PhD
Douglas N. Jackson este unul dintre cei mai prestigiosi psihometricieni și autori de teste din istoria modernă a psihologiei. Este autorul a numeroase teste psihologice și chestionare de personalitate, psihopatologie, abilități intelectuale și interese de carieră. A publicat de asemenea mult în psihologie, într-o varietate de arii de interes, incluzând analiză multivariată, psihometrie, administrarea și interpretarea testelor pe calculator, erorile de răspuns și distorsiunile în evaluarea personalității, natura inteligenței, conformismul social, personalitatea și performanța muncii, măsurarea interesului pentru carieră, evaluarea performanței la slujbă, stilurile cognitive și de personalitate. A publicat mai mult de 150 articole în reviste de renume și nenumărate capitole de carte. A participat la editarea câtorva prestigioase reviste psihologice. Numeroși foști studenți ai lui Douglas Jackson au devenit personalități în domeniu, care au contribuit ulterior serios la literatura de cercetare.
Recunoașterea capacității sale științifice din partea comunității internaționale de psihologi a fost unanimă. Douglas Jackson a fost președintele Comitetului pentru Testare și Evaluare Psihologica al APA. A fost de asemenea ales ca președinte al Diviziei de Măsurare, Evaluare și Statistică a APA și a Societății pentru cercetare comportamentală multivariată. A fost de asemenea delegatul din partea APA la ITC și membru în consiliul executiv al acestei prestigioase instituții.
Printre cele mai cunoscute teste psihologice publicate de el se numără PRF (Personality Research Form), JVIS (Jackson Vocational Interest Survey), SWS (Survey of Work Styles), JPI (Jackson Personality Inventory), CDI (Career Directions Inventory, dezvoltat împreună cu Connie Marshall), AIA (Ashland Interest Assessment), BPI (Basic Personality Inventory), MAB (Multidimensional Aptitude Battery), precum și si cele create în colaborare cu Sampo V. Paunonen și Michael C. Ashton, NPQ (Nonverbal Personality Questionnaire) și FF-NPQ (Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire).
Michael C. Ashton, PhD
Michael C. Ashton este profesor asociat la Brock University în Canada, unde a devenit activ după obținerea doctoratului în psihologie la University of Western Ontario.
Interesele sale de cercetare cuprind în special personologia, măsurarea personalității și psihologia socială. În mod deosebit este interesat de caracteristicile și structura personalității, de variațiile în structura de personalitate și dezvoltarea acesteia, de metode și tehnici de evaluare a personalității, de problematica validității răspunsurilor în evaluarea de personalitate, de legătura dintre personalitate și abilitățile mentale, de atitudinile și valorile politice și de stereotipii și cauzele atribuite ale diferențelor grupale.
Adaptarea NPQ în România
Adaptarea NPQ în România a început în 2004 si a durat aproximativ 12 luni de eforturi sustinute, în conditiile în care traducerea setului nonverbal de itemi nu trebuia, de buna seama, facuta. Cu toate aceasta aparenta usurinta, s-au investit eforturi considerabile în pilotarea pe diverse segmente de populatie si în susbsecventele analize de item, facute în principal cu scopul de a detecta eventuali itemi slabi, itemi a caror semnificatie ar fi putut fi înteleasa în mod diferit de diferite persoane, inducând astfel raspunsuri distorsionate, iar la nivelul calitatilor psihometrice indici scazuti de fidelitate. Nu au fost detectati astfel de itemi, iar fidelitatea NPQ este fara doar si poate la nivelul esantioanelor nord-americane sau din alte tari, discutate deja în acest volum. Acest fapt era de altfel de asteptat, în conditiile concluziilor trase anterior cu referire la calitatile multiculturale ale instrumentului. Din pacate, nu exista tradusa în limba româna nici o proba verbala (cum ar fi de exemplu PRF) care sa faca posibila validarea concurenta a variantei românesti a NPQ. Cu toate acestea, analizele de item comparative cu analizele similare facute atât pe esantioane nord-americane cât si pe esantioane multi-culturale confirma congruenta raspunsurilor stimulii non-verbali ai NPQ între subiectii din România si cei din alte spatii culturale.
NPQ a fost etalonat in Romania pe un esantion normativ de N=1800 subiecti (N=900 de barbati si N=900 de femei), esantionul fiind reprezentativ la nivel national. A fost constituit la nivel urban si rural, pentru intreaga suprafata a Romaniei, dupa o metoda de esantionare aleatoare prin pas de esantionare, cu un control suplimentar pe un numar de cinci cote (variabile demografice). Esantionul asigura astfel o foarte buna baza pentru raportarea standardizata a scorurilor, iar varianta relativ mare astfel obtinuta permite raportarea scorurilor nu doar in scoruri brute ci si in percentile.
NPQ a fost etalonat in Romania pe un esantion normativ de N=1800 subiecti (N=900 de barbati si N=900 de femei), esantionul fiind reprezentativ la nivel national. A fost constituit la nivel urban si rural, pentru intreaga suprafata a Romaniei, dupa o metoda de esantionare aleatoare prin pas de esantionare, cu un control suplimentar pe un numar de cinci cote (variabile demografice). Esantionul asigura astfel o foarte buna baza pentru raportarea standardizata a scorurilor, iar varianta relativ mare astfel obtinuta permite raportarea scorurilor nu doar in scoruri brute ci si in percentile.
Considerații psihometrice și de fidelitate
Caracteristicile psihometrice ale NPQ în România au de asemenea valori foarte bune. Manualul NPQ prezinta atât indicii Alpha de consistenta interna, calculati pentru esantionul normativ românesc de N=1800 de subiecti (N=900 de barbati si N=900 de femei), cât si indicii de stabilitate, calculati prin metoda test-retest, pe un esantion de N=91 de subiecti (N=40 barbati si N=51 femei), supusi la retest la o perioada de 16 zile de la prima masurare. Nici una dintre cele 17 scale ale NPQ nu are indici Alpha de consistenta interna mai mici de .50. Acesta este consistenta interna a scalei de dominanta (Do) si este nivelul cel mai scazut înregistrat pentru vreuna din scale.
De asemenea scoruri mai scazute au scalele Af (.53), Au (.53) si Ac (.55), iar scoruri foarte mari se semnaleaza la scalele De (.78), Nu (.73), Ag (.72) si Un (.72). Indicele mediu de consistenta interna pentru întregul test este de .64, ceea ce semnifica un indice bun si în consonanta cu rezultatele studiilor multiculturale realizate pentru NPQ. Indicii de fidelitate discutati aici nu au valori în zona superioara a acceptabilitatii din punct de vedere psihometric (.70-.90), motivul pentru aceasta este mai degraba evident. Intentia autorilor a fost aceea de a surprinde semnificatii multiple pentru fiecare scala, iar acest caracter multi-fatetat al scalelor este evident din semnificatia lor.
Reamintim, de exemplu, ca scala Ac are itemi care surprind aplecarea spre competitie, spre auto-depasire si întrecerea propriilor limite, refuzul de a se angrena în activitati frivole sau ludice, dorinta de recunoastere a propriei munci din partea superiorilor, aspiratiile academice înalte si aspiratiile vocationale înalte. La o asemenea multitudine de semnificatii înrudite si totusi relativ independente este de asteptat ca fidelitatea sa se plaseze în zona inferioara a acceptabilitatii. Este cunoscut desigur faptul ca indici de peste .80 se semnaleaza de obicei la scalele ce masoara constructe unidimensionale. Ca atare, nu este de mirare ca scala cu cea mai mare consistenta interna este scala de validare, De, care are un indice Alpha apropiat de .80 (.78). Indicii test-retest sunt în mod neasteptat mult mai ridicati decât indicii Alpha de consistenta interna, cu o medie de .83 pe lânga doar .64. Reamintim ca indicele Alpha este o metoda multi-variata de evaluare a fidelitatii, pe când metoda test-retest este una de masurare a fidelitatii.
Cu toate acestea, limitele retestului sunt evidente în aceea ca permite, mai ales atunci când se face dupa perioade scurte de la prima aplicare a testului, memorarea raspunsurilor date initial si o subsecventa distorsiune a masurarii caracteristicilor psihometrice ale testului. Consideram ca nu este exclus ca datorita formei vizuale a stimulilor, care îi fac susceptibili a fi afectogeni si memorati cu mai mare usurinta de catre subiecti, acest fenomen sa se fi manifestat si în cazul datelor prezentate anterior pentru fidelitatea test-retest.
De asemenea scoruri mai scazute au scalele Af (.53), Au (.53) si Ac (.55), iar scoruri foarte mari se semnaleaza la scalele De (.78), Nu (.73), Ag (.72) si Un (.72). Indicele mediu de consistenta interna pentru întregul test este de .64, ceea ce semnifica un indice bun si în consonanta cu rezultatele studiilor multiculturale realizate pentru NPQ. Indicii de fidelitate discutati aici nu au valori în zona superioara a acceptabilitatii din punct de vedere psihometric (.70-.90), motivul pentru aceasta este mai degraba evident. Intentia autorilor a fost aceea de a surprinde semnificatii multiple pentru fiecare scala, iar acest caracter multi-fatetat al scalelor este evident din semnificatia lor.
Reamintim, de exemplu, ca scala Ac are itemi care surprind aplecarea spre competitie, spre auto-depasire si întrecerea propriilor limite, refuzul de a se angrena în activitati frivole sau ludice, dorinta de recunoastere a propriei munci din partea superiorilor, aspiratiile academice înalte si aspiratiile vocationale înalte. La o asemenea multitudine de semnificatii înrudite si totusi relativ independente este de asteptat ca fidelitatea sa se plaseze în zona inferioara a acceptabilitatii. Este cunoscut desigur faptul ca indici de peste .80 se semnaleaza de obicei la scalele ce masoara constructe unidimensionale. Ca atare, nu este de mirare ca scala cu cea mai mare consistenta interna este scala de validare, De, care are un indice Alpha apropiat de .80 (.78). Indicii test-retest sunt în mod neasteptat mult mai ridicati decât indicii Alpha de consistenta interna, cu o medie de .83 pe lânga doar .64. Reamintim ca indicele Alpha este o metoda multi-variata de evaluare a fidelitatii, pe când metoda test-retest este una de masurare a fidelitatii.
Cu toate acestea, limitele retestului sunt evidente în aceea ca permite, mai ales atunci când se face dupa perioade scurte de la prima aplicare a testului, memorarea raspunsurilor date initial si o subsecventa distorsiune a masurarii caracteristicilor psihometrice ale testului. Consideram ca nu este exclus ca datorita formei vizuale a stimulilor, care îi fac susceptibili a fi afectogeni si memorati cu mai mare usurinta de catre subiecti, acest fenomen sa se fi manifestat si în cazul datelor prezentate anterior pentru fidelitatea test-retest.
Manualul românesc al NPQ
Manualul NPQ si FFNPQ este un manual integral romanesc, semnat de Dragos Iliescu, Mihaela Minulescu si Catalin Nedelcea. Este un manual tehnic si interpretativ, de 166 de pagini, care trateaza atat (a) aspecte tehnice, precum fundamentarea teoretica a chestionarelor nonverbale de personalitate, aspecte legate de validitate, fidelitate, etalonare, administrarea testului etc., cat si (b) aspecte interpretative, care tin de interactiunea psihologului cu cele doua chestionare si de interpretarea profilurilor rezultate. Manualul nu este disponibil decat pentru utilizatorii cu licenta, achizitia lui este obligatorie la achizita primei licente pentru un psiholog, ca parte a "Starter Kit"-ului.
Despre autorii manualului românesc al NPQ
Dragos Iliescu este doctor în psihologie si conferentiar universitar în cadrul SNSPA Bucuresti. Interesele sale graviteaza în jurul cercetarii aplicate si a psihodiagnosticului, cu trimitere spre sfera psihologiei organizationale, dar si spre cea a psihologiei consumatorului si reclamei. Este managing partner in Testcentral.
Mihaela Minulescu este doctor în psihologie si profesor universitar, autorul unor lucrari de referinta în evaluarea psihologica a personalitatii si în psihotarapia analitica. A tradus si experimentat în România chestionare de tip Big Five, în prezent conduce un colectiv de cercetare pentru construirea unor instrumente de tip Big Five în limba româna fiind în curs de experimentare un instrument pentru populatia adulta si unul pentru perioada adolescentei.
Catalin Nedelcea este absolvent al Facultatii de Psihologie la Universitatea din Bucuresti unde îsi urmeaza si cursurile doctorale si în cadrul careia sustine, ca lector universitar, cursuri de psihodiagnostic, psihoterapie si comunicare. Este implicat în proiecte de dezvoltare de instrumente psihometrice. Conduce din 2004 propria firma de consultanta.
Mihaela Minulescu este doctor în psihologie si profesor universitar, autorul unor lucrari de referinta în evaluarea psihologica a personalitatii si în psihotarapia analitica. A tradus si experimentat în România chestionare de tip Big Five, în prezent conduce un colectiv de cercetare pentru construirea unor instrumente de tip Big Five în limba româna fiind în curs de experimentare un instrument pentru populatia adulta si unul pentru perioada adolescentei.
Catalin Nedelcea este absolvent al Facultatii de Psihologie la Universitatea din Bucuresti unde îsi urmeaza si cursurile doctorale si în cadrul careia sustine, ca lector universitar, cursuri de psihodiagnostic, psihoterapie si comunicare. Este implicat în proiecte de dezvoltare de instrumente psihometrice. Conduce din 2004 propria firma de consultanta.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review