Testul de coordonare a corpului pentru copii (TCCC/KTK, Körperkoordinationstest für Kinder) evaluează dimensiunea de mișcare denumită control corporal general și este recunoscut ca standard în diagnosticul motricității. Testul este potrivit pentru a determina dezvoltarea acestei dimensiuni la copiii cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani.
Merită menționat că acesta poate fi utilizat și pentru tinerii cu dizabilități de vârste mai mari, dacă în interpretare se vor raporta rezultatele la normele copiilor cu vârste de 13-14 ani.
În copilărie, competența motrică este un punct de referință pentru respectul și recunoașterea din partea celorlalți, pe de-o parte, și, pe de altă parte, de discriminare, dispreț și excludere din partea comunității. Este evident cât de necesar este să fie oferit ajutor copiilor mai puțin îndemânatici, descurajați și resemnați să își îmbunătățească funcțiile motrice. Conform autorului, în urma evaluării cu TCCC copiii pot fi sprijiniți să capete încredere, curaj și dorința de a relaționa din nou, astfel încât în cele din urmă să ajungă, prin propria putere și performanță, la atenția pe care nu au avut-o până acum și care le oferă și cheia spre integrare în comunitate.
Ideea de bază a aptitudinilor psihomotorii (psihomotricității) este reliefată aici: copilul cu simptomatologie ar trebui să învețe să se descopere pe sine, corpul său, emoțiile sale, pe ceilalți copii, ar trebui să învețe, prin permanenta confruntare cu mediul înconjurător și componentele sale materiale să câștige experiență, care să îi permită o acțiune ordonată și responsabilă.
Copilul învață și descoperă în cadrul grupului și de la grup. El se face cunoscut pe sine și acțiunile sale în grup și este condus treptat spre integrarea socială. Copilul trebuie să dobândească abilitățile pentru a fi capabil să se ocupe de el însuși și de mediul înconjurător, aceasta fiind condiția necesară pentru succesul unui proces de integrare. Copilul trebuie să reușească, pe cât posibil, să acționeze autonom, trebuie să găsească soluții și modalități, trebuie să învețe să facă față propriilor emoții, acționând. În cele din urmă, sunt procesele de adaptare, de ajustare, cele care reflectă realitatea acestei lumi și care permit acțiunea/acționarea.
Pentru a determina mai exact aceste deficiențe motorii, Kiphard și colaboratorii săi, au încercat să găsească, prin intermediul unui proiect de cercetare, subteste prin care să se măsoare patternul problemelor motorii observate. Prin urmare, aptitudinile psihomotorii sunt măsurate de TCCC prin intermediul a 4 subteste, care solicită exerciții fizice, de mișcare din partea copilului:
- Mersul înapoi în echilibru (EI),
- Săritura într-un picior peste obstacol (SP),
- Săritura în lateral (SL) și
- Așezarea laterală (AL).
Ulterior raportării scorurilor brute obținute la etalonul coresponzător vârstei, sunt obținuți coeficienți motrici specifici subtestelor (MQ - scoruri standard cu media 100 și abaterea 15), dar și un MQ global, coeficientul general de motricitate TCCC. Interpretarea scorurilor individuale ale MQ este un ajutor pentru un anumit plan de tratament sau terapie, însă se recomandă utilizarea MQ global pentru diagnosticul invididual al controlului corporal general.
Pentru transformarea din scorurile specifice MQ în MQ Total sunt disponibile tabele specifice pe patru categorii: (1) pentru copii cu dezvoltare tipică, (2) pentru copii cu tulburări de învățare, (3) pentru copii cu afecțiuni cerebrale și (4) pentru copii cu tulburări de comportament. Ulterior, în funcție de valoarea MQ obținută poate fi verificată puterea testului.
Aptitudinile psihomotorii sunt măsurate de TCCC prin intermediul a 4 subteste, care solicită exerciții fizice, de mișcare din partea copilului:
- Mersul înapoi în echilibru (EI),
- Săritura într-un picior peste obstacol (SP),
- Săritura în lateral (SL) și
- Așezarea laterală (AL).
Ulterior raportării scorurilor brute obținute la etalonul coresponzător vârstei, sunt obținuți coeficienți motrici specifici subtestelor (MQ - scoruri standard cu media 100 și abaterea 15), dar și un MQ global, coeficientul general de motricitate TCCC
Ernst J. Kiphard
Profesorul Ernst J. ("Jonny") Kiphard (1923 - 2010) este considerat a fi părintele psihomotricității germane. Acesta a crescut în Eisenach, unde a parcurs și școala elementară în perioada 1932-1940, iar ulterior a absolvit liceul. După încheierea celui De-al Doilea Război Mondial, Kiphard a lucrat o perioadă pentru British European Airways în Hamburg, iar între 1953-1957 a studiat la Univ. Cologne, din Germania sportul, psihologia și educația. Întâlnirea copiilor cu handicap în timpul unui internship, l-a determinat să renunțe la visul lui de a înființa o școală de arte. Și-a dorit să aibă grijă de astfel de copii.
După ce a petrecut 25 de ani în calitate de profesor de sport, pedagog cu activitate în aria motrică și terapeut în psihiatria copiilor și adolescenților, în cadrul Departmentului de Psihiatrie Infantilă din Gütersloh și la Westfälisches Institut für Jugendpsychiatrie und Heilpädagogik din Hamm, a început să promoveze conceptul de psihomotricitate alături de colegii săi din breaslă.
În anul 1976, primește ttilul de doctor și este recunoscut pentru contribuțiile sale însemnate în aria psihomotricității, unde a combinat mai multe abordări terapeutice și pedagogice.
Toate ideile sale erau caracterizate de un puternic simț practic, care nu a trecut deloc neobservat în ochii unor specialiști precum psihologul pediatru, Jean Ayres, terapeuta Marianne Frostig, psihiatrul Helmut Hünnekens și specialistului în motologie (germ. motologie - relația dintre mișcare și psihic) Friedhelm Schilling, precum și pediatrului Inge Flehmig. Aceștia au menținut conexiunea cu Kiphard și i-au încorporat munca în lucrările lor.
Kiphard a dezvoltat tratamentul bazat pe exercițiu psihometric în cadrul Departmentului de Psihiatrie pentru Adolescenți din Gütersloh, a condus proiectul de cercetare DFG "The syndrome of motor dysfunction in early childhood brain damaged", a dezvoltat și a construit Testul de Coordonare a Corpului pe baza Trambulinei (TKT) și Testul pentru Coordonarea Corpului (KTK), și a publicat Grilele pentru Dezvoltarea Senzoriomotorie în calitate de procedură de screening pentru copiii cu vârste între 0-4 ani.
Publicații:
- Psychomotor and family - psychomotor promotion practice in the field of therapy and pedagogy . Modern Learning, Dortmund 1995, ISBN 3-8080-0352-9 .
- Our child is awkward - help for the motion-sensitive child . 4th edition, E. Reinhardt, Munich and Basel 1996, ISBN 3-497-01404-4 .
- Motopedagogics . 9th edition, Modern Learning, Dortmund 2001, ISBN 3-8080-0486-X .
- How far is a child developed? - A guide to the development review . 11th edition, Modern Learning, Dortmund 2002, ISBN 3-8080-0506-8 .
Friedhelm Schilling
Etalonul este compus din:
- 1228 (copii cu dezvoltare tipică),
- 79 de copii diagnosticați în mod cert cu afecțiuni cerebrale,
- 59 de copii cu diagnostic incert de afecțiuni cerebrale,
- 79 de copii cu tulburări de comportament și
- 27 de copii cu tulburări de limbaj
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review