Ce este ABAS™-II?
ABAS™-II este un sistem de evaluare comportamentală axat pe măsurarea broadband a adaptabilității. La nivel internațional, el este considerat standard în evaluarea complexă pentru acordarea gradului de handicap.
Compatibil cu DSM-IV-TR și AAIDD, ABAS™-II oferă un scor general adaptativ compozit (GAC), trei scoruri intermediare: practic, conceptual și social, respectiv zece arii specifice de deprinderi, ceea ce recomandă utilizarea instrumentului în scopuri diagnostice, de planificare a tratamentelor și de monitorizare. Itemii ABAS™-II indică incapacitatea sau capacitatea oricărei persoane cu vârsta cuprinsă între 0 și 89 de ani de a realiza comportamentele tipice traiului cotidian la acea vârstă.
ABAS™-II utilizează patru forme distincte în funcție de intervalul de vârstă și de tipul evaluatorului. Formele dedicate evaluării copiilor sunt exclusiv heteroevaluative, în vreme ce pentru adulți, chestionarul poate fi completat și auto-declarativ. Formele ABAS™-II sunt: Părinte/Îngrijitor (0-5 ani) - 241 itemi; Părinte (5-21 ani) - 232 itemi; Profesor/Educator (2-5 ani) - 216 itemi; Profesor/Educator (5-21 ani) - 193 itemi; Adult - 239 itemi.
Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului.
Cui se adresează și pentru ce este recomandat ABAS™-II?
ABAS™-II se adresează specialiștilor din domeniul clinic și medical care își doresc să măsoare gradul funcțional de afectare al deprinderilor adaptative indiferent dacă tipul prezent de dizabilitate este de tip intelectual sau fizic.
ABAS™-II îți sprijină deciziile în nenumărate contexte, de la alegerea tipului potrivit de educație pentru un copil, la stabilirea capacității de trai independent pentru un senior. De asemenea, este îndeosebi util în evaluarea persoanelor cu tulburări pervasive, dizabilități intelectuale, probleme neuropsihologice, tulburări de învățare, factori biologici de risc, afectare senzo-motorie.
Care sunt particularitățile ABAS™-II?
COMPATIBILITATEA DSM. Structura ABAS™-II îți permite să integrezi ușor scorurile obținute cu recomandările specificate de Manualul de Diagnostic al tulburărilor Mintale, Ediția a Patra Revizuită (DSM-IV-TR), astfel încât să poți identifica rapid ariile de lucru și tratament, cât și strategia socială pe viitor. ABAS™-II încorporează direcțiile curente oferite de American Association of Intellectual Disabilities (AAID) pentru evaluarea celor trei arii de comportament adaptativ (Conceptual, Social, Practic).
MULTI-PERSEPCTIVA. Chestionarele ABAS™-II pot fi administrate în multiple contexte și unui număr distinct de evaluatori, ceea ce conferă un grad crescut încredere evaluării, cât și o perspectivă asupra comportamentului specific mediului familial sau școlar.
ABAS™-II:
- evaluează deprinderile adaptative și capacitatea de a trăi sau muncii independent
- este implicat în diagnosticul și clasificarea prezenței și severității unei dizabilități sau tulburări
- identifică puncte forte și limite
- documentează și monitorizează progresul în timp
- contribuie la planurile și obiectivele de tratamente
- este implicat în determinarea eligibilității pentru acordarea beneficiilor sociale
Scalele ABAS™-II
Aşa cum sunt măsurate de ABAS-II, deprinderile adaptative sunt definite ca: acele abilităţi practice de zi cu zi care sunt necesare pentru ca persoana să funcţioneze şi să corespundă cerinţelor mediului înconjurător, incluzând aici şi capacitatea de a avea grijă efectiv de propria persoană în mod independent, dar şi interacţiunea cu alţi oameni. Cele zece deprinderi adaptative sunt menționate mai jos, împreună cu cele trei arii de comportament adaptativ și scorul compozit:
- Ariile de deprinderi: Comunicare, Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitate preşcolară, Viaţa în şcoală/familie, Sănătate şi siguranţă, Timp liber, Autoîngrijire, Autodirecţionare, Social, Motricitate, Muncă.
- Scorurile intermediare comportamentale: Conceptual, Social, Practic.
- Scorul general al adaptabilității: Scorul general adaptativ compozit (GAC).
| Abreviere | ABAS™ |
| Data publicării | 2012 |
| Populația vizată | nou-născuți, copii, adolescenți, tineri, adulți, seniori |
| Forma de administrare | Individuală, Autoevaluare și Heteroevaluare |
| Vârsta | 0-89 ani |
| Volumul eșantionului | copii mici-preșcolari: 436 (profesor) + 662 (părinte); școlari: 1000 (profesor) + 806 (părinte); adulți: 702 (autoevaluări) + 466 (heteroevaluări); |
| Calificarea necesară | B |
| Durată | 20 minute |
| Tipul itemilor | Itemii sunt formulați sub forma unor afirmații, grupate în funcție de apartenența la aria de deprinderi |
| Numărul itemilor | În funcție de formular: Părinte/Îngrijitor (0-5 ani) – 241; Părinte (5-21 ani) – 232; Profesor/Educator (2-5 ani) – 216; Profesor/Educator (5-21 ani) – 193; Adult – 239. |
Patti Harisson, Ph.D
Din 1985 și până în prezent ocupă funcția de psiholog școlar în cadrul Universității din Alabama. În 2006, a primit premiul Jack Bardon Distinguished Service Award din partea Diviziei de Psihologie Școlară APA, prin care sunt recunoscute calitățile sale superioare de leadership și administrare a serviciilor de psihologie în școli, de dezvoltare și punere în aplicare a unei politici de formare psihologică și de promovare a cursurilor de formare în psihologie în cadrul școlilor, de susținere a cercetării care contribuie la practici mai eficiente în psihologia școlară, de inaugurare și dezvoltare a unor programe noi pentru psihologii școlari. În 2004, a participat la revizuirea Individuals with Disabilities Education Act (IDEA) și a fost membru al Joint Committee on Testing Practices.
Afiliere profesională: președinte al Society for the Study of School Psychology, program manager al National Association of School Psychologists; editor al School Psychology Review; membru consilului director editorial al School Psychology Quarterly și al Journal of School Psychology. A fost desemnată UA Phi Delta Kappa Educator; a primit distincția School Psychology Quarterly Reviewer of the Year Award; și este a șasea oară premiată cu National Association of School Psychologists Presidential Award.
Thomas Oakland, Ph.D., ABPP, ABPN
A fost profesor al University of Florida Research Foundation, președinte al International Foundation for Childrens Education, președinte ales al Diviziei de Evaluare Psihologică a International Association of Applied Psychologists și președinte al International School Psychology Association și al International Test Commission.
Dr. Oakland a activat ca psiholog și consultant în peste 40 de state și are statutul onorific de profesor de psihologie la Universitatea Iberoamericană din San Jose, Costa Rica și la Universitatea din Hong Kong.
Dr. Oakland este autorul sau editorul unui număr impresionant de publicații: zece volume, peste 100 de capitole, mai bine de 200 de articole și șapte teste psihologice.
Este certificat ca profesionist în psihologie școlară și neuropsihologie și profesează activ în domeniul psihologiei devianței. Interesele sale se centrează asupra caracteristicilor educaționale ale copiilor și tinerilor, asupra evaluării psihologice, a diversității culturale, a problemelor de ordin internațional în practica psihologică și a profesionalizării psihologiei.
A fost un membru al comitetului APA (APA Task Force) care a dezvoltat actualul cod etic al APA. Dr. Oakland a fost onorat de-a lungul carierei sale cu un număr mare de distincții și premii, dintre care enumerăm doar o parte.
Dr. Oakland a primit Distinguished Service Award din partea Diviziei de Psihologie Școlară a Asociației Psihologilor Americani și din partea Asociației Internaționale pentru Psihologie Școlară, precum și, în 2002, Legend Award din partea Asociatiei Naționale de Psihologie Scolara din Statele Unite. De asemenea, a primit în 2003 premiul APA pentru contribuții majore aduse dezvoltării internaționale a psihologiei.
În 2004 a primit Senior Faculty Distinguished International Educator Award din partea Universității Florida, ca recunoaștere a contribuției sale la internaționalizarea reputației și activității acestei universități.
În plus, Dr. Oakland a primit în 2005 Willard Nelson Lifetime Achievement Award din partea Asociației de Psihologie Școlară din Florida și, în 2006, Lifetime Achievement Award din partea Florida College of Education.
Eșantionul normativ al ABAS™-II
Datele normative prezentate în manual se bazează pe eşantioane de standardizare reprezentative la nivel naţional pentru populaţia vorbitoare de limbă română din România, cu vârsta cuprinsă între 0 şi 89 ani. Eşantioanele de standardizare pentru toate formularele au fost stratificate în funcţie de gen, etnie şi nivel educaţional conform datelor recensământului din anul 2002. Mai mult, au fost depuse eforturi pentru a se asigura că eşantioanele sunt reprezentative pentru toate zonele geografice.
Vârsta: Eşantionul de standardizare al formularului Părinte/Îngrijitor a fost divizat în treisprezece categorii de vârstă, începând de la naştere şi până la vârsta de 5 ani. Eşantionul de standardizare al formularului Profesor/Educator a fost divizat în şapte categorii de vârstă, începând de la vârsta de 2 ani şi până la 5 ani. Eşantioanele de standardizare ale formularelor de nivel şcolar, adică Profesor şi Părinte, au fost divizate în unsprezece categorii de vârstă, începând cu vârsta de 5 ani şi până la 21 ani. Eşantioanele de standardizare ale formularului Adult (autoevaluare şi heteroevaluare) au fost divizate în şapte categorii de vârstă, începând cu vârsta de 16 şi până la 89 ani.
Gen: Eşantioanele de standardizare constau într-un număr egal de participanţi de gen masculin şi feminin. De exemplu, pentru formularul Profesor/ Educator pentru copii mici-preşcolari, 218 dintre copiii evaluaţi au fost de gen masculin şi tot 218 de gen feminin.
Etnie: Pentru fiecare eşantion de standardizare, proporţiile de români, maghiari şi rromi au fost bazate aproximativ pe proporţia etnică a acestor grupuri etnice în populaţia României, în conformitate cu datele recensământului. În fiecare din cele şase eşantioane de standardizare există aproximativ 87% români, 7% maghiari, 4-5% rromi şi 1-2% alte naţionalităţi.
Nivel de educaţie: stratificate în conformitate cu distribuţia în funcţie de educaţie a populației României. În cazul celor două eşantioane de adulţi (autoevaluare şi heteroevaluare), nivelul educaţional ţintit a fost cel al persoanei evaluate.
- În cazul eşantioanelor de copii şi adolescenţi evaluaţi de părinţi, nivelul educaţional ţintit a fost cel al părintelui sau al persoanei care a realizat evaluarea.
- În cazul eşantioanelor de copii şi adolescenţi evaluaţi de profesor sau educator, nivelul educaţional nu a fost avut în vedere, căci pe de o parte educaţia profesorului (evaluatorului) nu ar fi fost relevantă, pe de altă parte educaţia părinţilor nu ar fi putut fi verificată şi de multe ori nu era cunoscută de profesorul sau educatorul care a oferit evaluarea.
- 29% educaţie superioară, 6% educaţie postliceală de specialitate, 36% educaţie liceală, 19% educaţie profesională, 9% educaţie gimnazială şi 1% educaţie primară sau fără vreo şcoală absolvită
Regiune geografică: România este divizată în 8 regiuni statistice: Nord-Est (Zona 1), Sud-Est (Zona 2), Sud (Zona 3), Vest (Zona 4), Nord-Vest (Zona 5), Nord (Zona 6), Centru (Zona 7) şi Bucureşti (Zona 8). Numărul de participanţi din fiecare regiune a fost proporţional cu procentajul populaţiei generale în fiecare regiune.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review