Inventarele de Stimă de Sine Coopersmith (CSEI/ISSC, Coopersmith Self-Esteem Inventories) vizează evaluarea stimei de sine la copii și adulți. Inventarele au fost construite pentru a măsura atitudini evaluative ale eului în variate planuri (social, academic (școlar), familial și personal) ale existenței sale.
Stima de sine este o judecată subiectivă asupra valorii exprimate în atitudinile pe care o persoană le are față de sine. De aceea stima de sine este și o componentă ce contribuie semnificativ în cadrul personalității.
În ceea ce privește CSEI, termenul de 'stimă de sine' se referă la evaluarea pe care o anumită persoană o are și în mod particular o menține despre sine însăși; cu alte cuvinte, stima de sine, înțeleasă în sens general, reprezintă o expresie a acordului sau dezacordului cu sinele și indică măsura în care o anumită persoană se percepe pe sine ca fiind competentă, ca având succes, ca fiind importantă și valoroasă.
CSEI (ISSC) este disponibil pentru copii și adolescenți (CSEI-SC), dar și pentru adulți (CSEI-AD).
Forma CSEI-SC este destinată copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani, are un număr de 58 de itemi, scorați pe o scală dihotomică (D/N) și o durată de completare de 25-30 de minute. CSEI-SC oferă scoruri pentru șase dimensiuni: (1) Percepția generală despre sine; (2) Eul social - Colegi; (3) Casă - Părinți; (4) Școală - Experiență academică; (5) Scala de Distorsiune; (6) Coeficientul total de stimă de sine. Durata de administrare este de 25-35 de minute. Eșantionul normativ include N = 1766 elevi cu vârste între 9 și 18 ani (dintre care 52.7% de gen feminin).
Forma CSEI-AD este destinată adulților (18+ ani), are un număr de 25 de itemi, scorați pe o scală dihotomică (D/N) și o durată de completare de 15 minute. CSEI-AD oferă scoruri pentru cinci dimensiuni: (1) Percepția generală despre sine; (2) Eul social - Colegi; (3) Casă - Părinți; (4) Experiență profesională; (5) Indicele total de stimă de sine. Eșantionul normativ include N = 1012 adulți cu vârste între 18 și 75 de ani (dintre care 54.1% de gen feminin).
Utilitatea CSEI:
- Evaluarea individuală și evaluarea primară în clasă. Prin administrarea ISSC unei persoane sau unui grup, se poate obține un nivel scăzut, mediu sau ridicat al stimei de sine. Pot fi stabilite punctele de delimitare, iar pentru persoanele care obțin scoruri sub sau peste acestea se pot stabili demersuri viitoare de evaluare.
- Planificarea programelor educative. Se poate construi un program de dezvoltare a stimei de sine. Rezultatele ISSC obținute de o persoană pot fi analizate separat, afirmație cu afirmație, pentru a identifica zonele specifice de dezvoltare.
- Evaluarea programelor de dezvoltare. ISSC poate fi utilizat în fazele pre sau post dezvoltare, în cazul în care o anumită persoană a urmat un anumit program de dezvoltare personală în zona stimei de sine.
-
| Abreviere | CSEI/ISSC, CSEI-AD, CSEI-SC |
| Data publicării | 2018 |
| Populația vizată | copii, adolescenți și adulți |
| Forma de administrare | Individuală/Grup, Autoevaluare |
| Vârsta | CSEI-SC 9-18 ani, respectiv CSEI-AD 18+ ani |
| Volumul eșantionului | CSEI-AD: N = 1012 adulți, cu vârste între 18 și 75 de ani (dintre care 54.1% de gen feminin); CSEi-SC: N = N = 1766 elevi cu vârste între 9 și 18 ani (dintre care 52.7% de gen feminin). |
| Calificarea necesară | B |
| Tipul itemilor | verbali, afirmații cu răspuns dihotomic, D/N |
| Numărul itemilor | CSEI-AD: 25 itemi, CSEI-SC: 58 itemi |
Stanley Coopersmith, PhD
S-a născut, a crescut și a studiat la New York, unde a absolvit la Universitatea Yeshiva (BA, 1946). Înainte să își îndrepte atenția către cariera academică, a lucrat o perioadă la afacerea familiei. În anul 1955 obține MA din partea Universității Brandeis, iar în 1957 titlul doctoral în cadrul Universității Cornell. Timp de șase ani a predat în cadrul Universității Wesleyan, iar timp de un an a avut calitatea de Social Science Research Council fellow la Universitatea Copenhaga (unde era lector invitat). Din 1963 devine Profesor Asociat la UC Davis, unde a și activat o perioadă de patru ani în calitate de președinte al Dep. de Psihologie.
Din 1967 revine la predare, educație și cercetare, activități pe care le desfășoară singur. Punctul său focal de interes îl reprezintă sursa de putere/forță din personalitatea individului. Publicarea în 1967 a volumului ”The Antecedents of Self-Esteem” dovedesc contribuția sa remarcabilă într-o arie în care este și acum recunoscut ca deschizător de drumuri: stima de sine.
Stima de sine este un set de atitudini și credințe pe care o persoană le poartă cu sine atunci când înfruntă lumea. „Stima de sine” exprimă o atitudine de aprobare sau dezaprobare și indică măsura în care o persoană se consideră capabilă, importantă, de succes și având o anume valoare. Pe scurt, stima de sine a unei persoane reprezintă o judecată a valorii sale, exprimată prin atitudinile pe care respectiva persoană le are la adresa sa.
În concepția sa există patru dimensiuni ale stimei de sine: semnificația, competența, puterea și virtutea. Semnificația este reprezentată de sentimentul propriei valori, sentimentul că ești iubit și îngrijit și că ești valorizat ca persoană. Poți încerca să influențezi această senzație cu fapte și cuvinte, dar sentimentul că cineva este semnificativ pentru că este iubit, este o alegere individuală. Poți influența modul în care un copil se raportează la propria competență ajutându-l să devină foarte abil în anumite arii, însă gradul de competență ține de termenul de comparație. Puterea este reprezentată de sentimentul persoanei că deține controlul asupra propriei persoane și că este eficientă, că are un efect asupra celor din jur și asupra lumii. Virtutea este cea de-a patra dimensiune care ține de raportul dintre cât de buni se evaluează oamenii a fi, spre deosebire de cât de buni și-ar dori să fie.
Stima de sine la adulti
Termenul de „stimă de sine” se referă la evaluarea pe care o persoană o face și, în mod particular, o menține cu privire la sine însuși. „Stima de sine” exprimă o atitudine de aprobare sau dezaprobare și indică măsura în care o persoană se consideră capabilă, importantă, de succes și având o anume valoare. Pe scurt, stima de sine a unei persoane reprezintă o judecată a valorii sale, exprimată prin atitudinile pe care respectiva persoană le are la adresa sa. Este o experiență subiectivă exprimată către ceilalți prin intermediul interacțiunilor de natură verbală și a altor tipuri de comportament expresiv.
Studiile au demonstrat faptul că persoanele care caută asistență de natură psihologică realizează că suferă din cauza sentimentelor de inadecvare și lipsă de valoare. Aceste persoane se percep ca fiind neajutorate și inferioare celorlalți, incapabile să îmbunătățească în vreun fel starea lor prezentă și ca fiind lipsite de resurse personale interioare suficiente pentru a tolera sau reduce nivelul de anxietate generat de evenimentele cotidiene, inclusiv de stres.
Psihologii clinicieni au observat faptul că persoanele marcate de îndoieli cu privire la propria lor valoare nu sunt capabile nici să dea nici să primească dragoste, aparent temându-se de faptul că, odată implicați într-o relație intimă, inadecvarea lor va fi demascată, ceea ce va conduce la abandon din partea partenerului. Datorită acestui fapt, aceste persoane evită aproprierea în relațiile lor și, prin urmare, se simt izolate.
Alte studii demonstrează faptul că persoanele a căror performanță nu este în acord cu propriile aspirații se evaluează ca fiind inferiori, indiferent de cât de marcante sunt realizările lor. Aceste persoane au, de cele mai multe ori, sentimente de vinovăție, rușine sau depresie și susțin că succesele lor sunt irelevante. Până când nu își vor atinge scopurile lor personale, aceste persoane nu vor înceta să se perceapă ca fiind lipsite de reușite și de valoare.
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review