Ce este Desenul Familiei?
Desenul Familiei este o metodă proiectivă care se adresează copiilor și adolescenților și care investighează dinamică afectivă familială. Desenul Familiei permite înțelegerea percepției celor mai apropiate relații, fiind o modalitate simplă, rapidă și ușor de administrat pentru înțelegerea calității și naturii comunicării și interacțiunii, cât și a modului relațional pe baza căruia copiii și adolescenții construiesc realitatea.
Desenul Familiei este administrat individual, fără limită de timp, cu un instructaj simplu ”Desenează o familie./Desenează familia ta.”, urmat de întrebări legate de legăturile, vârsta, genul membrilor reprezentați, cât și de solicitarea de a furniza detalii despre preferințele, starea de spirit și identificarea cu personajele din desen.
Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului.
Cui se adresează și pentru ce este recomandat Desenul Familiei?
Desenul Familiei este util profesioniștilor din domeniul sănătății cum sunt pediatrii, psihologii clinicieni, psihiatrii, asistenții sociali, dar și celor din domeniul educațional, precum învățători sau educatori, psihologi școlari sau consilieri. Fiind un instrument de clasă B, acesta necesită studii de specialitate și experiență prealabilă în psihologie sau științe asociate. După cum probabil știți deja intuitiv, desenul este și va fi întotdeauna un loc simbolic în care copiii dezvăluie multe despre ei înșiși.
Desenul și jocul sunt două resurse ideale pentru diagnosticul psihologic al copiilor. De aceea, testul de desen de familie este o resursă utilă pentru toți psihologii și terapeuții în lucrul cu copii. Acesta poate ajuta profesioniștii din domeniul sănătății să atingă următoarele obiective:
- Înțelegerea problemelor pe care copilul sau adolescentul le întâmpină în familia sa.
- Creșterea calității legăturilor emoționale.
- Explorarea perspectivei relațiilor de familie.
- Identificarea posibilelor conflicte cu anumiți membri ai familiei.
- Evaluarea maturității emoționale și psihologice a copilului sau adolescentului.
- Evaluarea stilului de comunicare al familiei.
- Investigarea îngrijorărilor copilului sau adolescentului acasă.
Care sunt particularitățile Desenului Familiei?
ACOPERIRE EXTINSĂ A CONCEPTULUI. Metoda proiectivă Desenul Familiei (FAMILIE) pune accentul pe capacitatea testului de a releva tipul și calitățile relațiilor subiectului în cadrul familiei sale, prin familie înțelegând toate modalitățile de structurare a acestui tip de unitate, de la cea nucleară, continuând cu cele monoparentale, destructurate, compozite, extinse, și terminând cu cazul subiectului fără o minimă inserție socială sau rețea de suport social.
AVANTAJUL FORMULARULUI DE COTARE. Pentru această versiune a Desenului Familiei, grila de cotare care însoțește manualul, oferă un model de inventariere a aspectelor de interpretat în evaluare. Această metodologie permite analiza detaliată și riguroasă a rezultatelor, oferind elemente de interpretare în vederea integrării aspectelor developmentale cu conceptele psihanalitice.
PROPRIETĂȚI PSIHOMETRICE ASIGURATE. Analiza desenului este una multi-stratificată, de la un plan global, la detalii, interpretările având loc într-un câmp ce se restrânge pe măsura confirmării/infirmării ipotezelor, ceea ce permite obținerea unei fidelități ridicate a probei, mai ales prin coroborarea interpretării desenului cu observațiile pe timpul evaluării psihologice, cu rezultatele altor probe psihologice, precum și cu datele anamnestice. Toate aceste aspecte se regăsesc în cadrul grilei de cotare. Sunt reluate și aprofundate aspecte de proiectivitate specifică desenului: amplasare, dimensiune, dispunerea și componența familiei, calitățile liniei, culorile utilizate etc.
Aspectele evaluate de Desenul Familiei
Abordarea este una psihodinamică, apropriată mai ales pentru considerente de ordin clinic, utilă surprinderii și descrierii tulburărilor în planul relațional și al maturizării psiho-afective. Astfel, testul se încadrează în categoria instrumentelor clinice de descriere, rezultatele identificând prezența unor aspecte precum:
- relațiile cu membrii familiei și organizarea acesteia;
- tipul de relații intra-familiale, în special în cazul copiilor cu părinti separați, recăsătoriți sau al copiilor care au pierdut un părinte;
- elementele de identificare cu membrii familiei;
- tendințe de valorizare/devalorizare;
- organizarea personalității și în special a spațiului psihic (delimitarea Eu/non-Eu, interior/exterior);
- angoasele, conflictele interne, fantasmele, introiecțiile identificatoare, imago-urile Supra-Eului, obiectele interne bune sau rele;
- aspecte nevrotice ale personalității cum ar fi sadismul, agorafobia, nevroza obsesională;
- trăsături psihotice precum ar fi tendințele depresive sau cele maniacale, schizofrenia.
Valoarea cea mai mare o constituie capacitatea testului de a descrie subiectul în termenii teoriei psihodinamice, ca nivel de dezvoltare psihoafectivă, tip de relații de obiect, precum și din punctul de vedere al relațiilor sale cu mediul, al gradului de adecvare la acesta. Toate aceste aspecte identificate în urma interpretării sunt integrate conceptelor psihanalitice pentru a formula un diagnostic. Utilizând capacitatea testului de a surprinde un anumit nivel de dezvoltare afectivă si tipul mecanismelor de apărare utilizate în relațiile obiectale, utilizarea sa la anumite intervale de timp poate evidenția sensul evoluției subiectului, acesta constituind aspectul de monitorizare în utilizarea testului. De asemenea, testul are valențe terapeutice, el putând fi utilizat într-un context de intervenție cu toți membrii familiei sau doar cu pacientul singur. În acest caz, testul permite clarificarea percepțiilor membrilor familiei asupra relațiilor dintre ei și a imaginilor reciproce.
Prin valabilitatea cvasi-universală a legilor proiectivității, și prin caracterul nespecific al demersului investigativ, testul poate fi utilizat într-o gamă foarte variată de domenii, în principal fiind indicat în:
Domeniul educațional, pentru investigarea unor aspecte precum:
- maturizarea generală și afectivă;
- gradul de sociabilitate (estimare empirică non-cantitativă);
- gradul de integrare a relațiilor cu ceilalți și natura acestor relații;
- capacitățile adaptative;
- tipurile de identificare ale subiectului;
- problemele de adaptare (în special în relaționarea cu cei din jur);
Domeniul clinic și al sănătății, pentru depistarea și cercetarea mai amănunțită în ce privește:
- organizarea/dezorganizarea personalității;
- conflictele aferente problematicii oedipiene (rivalitate, dependența, fixații, ambivalență);
- raportul dintre instanțele personalității (forța/slăbiciunea Eului, asprimea Supra-Eului, intensitatea tendințelor pulsionale) și mecanismele de apărare utilizate în cazul unui dezechilibru existent între acestea;
- trăsăturile nevrotice: angoasa și tipurile mecanismelor de defensă utilizate, tendințele depresive, agresivitatea, aspectele regresive, problematici sexuale, tendințe obsesionale, ambivalență;
- tendintele psihotice (calitatea contactului cu realitatea);
- simptomele de natură psihosomatică.
| Abreviere | DAFPT, FAMILIE, FAMILY |
| Data publicării | 2006 |
| Populația vizată | copii și adolescenți |
| Forma de administrare | individuală |
| Calificarea necesară | B |
| Durată | fără limită de timp |
| Tipul itemilor | constă într-o probă de desen liber al unei familii |
Joan Lachance
Joan Lachance este psiholog, șef al serviciului de psihologie și orientare pentru studenții de la Universitatea Quebec din Trois-Rivières, ea a fost responsabilă timp de șaptesprezece ani a Centrului de servicii pentru copii al aceleiași universități. Face intervenție, instruire și supervizare în psihoterapie psihanalitică.
Colette Jourdan-Ionescu
Colette Jourdan-Ionescu este profesor titular în cadrul Departamentului de Psihologie la Université du Québec à Trois-Rivieres, membru al Centrului de Cercetare și Intervenție asupra rezultatelor școlare și al Consiliului știintific al Asociației francofone – Psihologia și psihopatologia copilului și a adolescentului. Deține a premiul de excelență în cercetare al Universității din Québec.
Pentru această metodă nu sunt disponibile etaloane, însă redăm cuprinsul manualului.
CUPRINS
INTRODUCERE
ISTORICUL ŞI CONTRIBUŢIA TESTULUI
- 1. Istoric
- 2. Contribuţie
CALITĂŢI PSIHOMETRICE ŞI UTILIZĂRI
- 1. Studiul calităţilor psihometrice (Sensibilitate genetică, Diferenţele legate de sex, Validitate, Fidelitate)
- 2. Evaluarea relaţiilor intra-familiale
- 3. Evaluarea diferitelor populaţii
- 4. Descrierea diferenţelor legate de cultură
CONSEMNE DE ADMINISTRARE ŞI DE COTARE
- Administrare
- Cotare
- 1. Observaţii în timpul aplicării
- 2. Compoziţia familiei desenate în raport cu familia reală
- 3. Aspectul dezvoltării
- 4. Aspect global (Amplasare, Dimensiunea, Linia, Dispunerea, Perseverarea, Factori regresivi, Dispunerea fiecărui personaj, Culoare, Expresia)
- 5. Aspect detaliat (Tipuri de detalii, Detalii corporale, Sexualizare, Adăugiri)
- 6. Aspect clinic (Valorizare sau devalorizare, Identificări, Organizarea personalităţii, Analiza relaţiilor dintre personaje, Alte remarci)
- 7. Ipoteze diagnostice în legătură cu celelalte date
INTERPRETAREA SAU ANALIZA PROPRIU-ZISĂ
- 1. Observaţii pe timpul administrării
- 2. Compoziţia familiei desenate în raport cu familia reală (Descrierea familiei desenate, Personaje adăugate sau omise)
- 3. Aspectul dezvoltării
- 4. Aspect global (Amplasare, Înălţimea, Trasaj, Dispunerea, Perseverarea, Factori regresivi, Dispunerea fiecărui personaj, Culoarea, Expresia)
- 5. Aspect detaliat (Tipuri de detalii, Detalii corporale, Sexualizare, Adăugiri)
- 6. Aspect clinic (Valorizare sau devalorizare, Identificările, Organizarea personalităţii, Analiza relaţiilor dintre personaje)
- 7. Ipoteze diagnostice în legătură cu celelalte date
Bibliografie
Anexe: Grila de cotare
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review