Ce este Scenotestul?
Scenotestul este una dintre cele mai captivante metode proiective de evaluare psihologică pentru copii și adolescenți, fiind utilizat pe scară largă în Europa de peste 50 de ani pentru a ajuta la evaluarea rapidă a problemelor emoționale. Este un instrument proiectiv folosit în scopuri diagnostice și terapeutice pentru a obține o perspectivă asupra chestiunilor pe care pacientul le poate reține în mod conștient sau nu poate să le exprime, din cauza abuzului emoțional sau fizic sau din alte motive complexe. Față de modurile clasice de stabilire a diagnosticului evolutiv (teste de dezvoltare, de personalitate sau de stabilire a IQ-ului), Scenotestul ofera o modalitate inovativă de administrare: jocul - și o serie de avantaje implicite. El este un test de construcție proiectivă, elaborat pentru a clarifica și a defini dificultățile și problemele neconștientizate sau trecute cu vederea de persoana evaluată.
Scenotestul realizează o diagnoză prin joc, tocmai pentru că jocul permite persoanei să creeze cu ajutorul suportului testului (cele 16 păpuși și multele materiale aflate la dispoziție), un microcosmos, corespondent al lumii reale. La acest nivel, psihologul va putea surprinde caracteristicile structurii relaționale, interacțiunile de natură conflictuală și modalitățile naturale de comunicare și exprimare. Datorită selecției pe considerente psihanalitice a materialului de joc, Scenotestul are un caracter simbolic, putând exprima alături de realitate și temerile și dorintele subiectului.
Scenotestul este format dintr-un kit cu materialul-stimul și un manual tehnic. Kitul cu materialul-stimul este standardizat și conține cele 16 mici păpuși, precum și un număr mare de obiecte suplimentare, printre care figuri de animale, obiecte de gospodărie, obiecte din viața cotidiană etc. Toate acestea sunt realizate și finisate excepțional și reprezintă materialul de testare realizat în conformitate cu indicațiile autoarei. Materialele sunt livrate într-o casetă de lemn, de 40x50x15cm.
Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului.
Cui se adresează și pentru ce este recomandat Scenotestul?
Scenotestul este util profesioniștilor din domeniul sănătății cum sunt pediatrii, psihologii clinicieni, psihiatrii, asistenții sociali, dar și celor din domeniul educațional, precum învățători sau educatori, psihologi școlari sau consilieri. Fiind un instrument de clasă B, acesta necesită studii de specialitate și experiență prealabilă în psihologie sau științe asociate. Scenotestul face parte din repertoriul standard al psihologilor și psihiatrilor preocupați de evaluarea și tratamentul copiilor și adolescenților: în medicină legală, în terapie sau în sistemul școlar. Cele multe mii de seturi vândute și folosite sunt mărturie a succesului său în acest domeniu dificil.
După cum probabil știți deja intuitiv, jocul este și va fi întotdeauna un loc simbolic în care copiii dezvăluie multe despre ei înșiși. Jocul este o resursă ideală pentru diagnosticul psihologic al copiilor. De aceea, Scenotestul este o resursă utilă pentru toți psihologii și terapeuții în lucrul cu copii. Acesta poate ajuta profesioniștii din domeniul sănătății să atingă următoarele obiective:
- Înțelegerea problemelor pe care copilul sau adolescentul le întâmpină în familia sa.
- Creșterea calității legăturilor emoționale.
- Explorarea perspectivei relațiilor de familie.
- Identificarea posibilelor conflicte cu anumiți membri ai familiei.
- Evaluarea maturității emoționale și psihologice a copilului sau adolescentului.
- Evaluarea stilului de comunicare al familiei.
- Investigarea îngrijorărilor copilului sau adolescentului acasă.
În psihologia aplicată, testul participă la trasarea structurii personalității, prin luarea în același timp în considerare a factorilor care țin de modelul psihanalitic, dar și la realizarea unei scurte introspective în modurile comportamentale tipice și în caracteristicile distinctive ale etapelor individuale de dezvoltare.
Totodată, este util în realizarea inițerii contactului și a familiarizării copiilor cu situații noi (schimbarea de mediu, internarea în clinica etc.); la consilierea copiilor cu dificultăți în educație și la consilierea vocațională, pentru testarea capacităților de adaptare, pentru investigarea persoanelor cu handicap la nivel senzorial.
Scenotestul poate fi folosit și pentru terapia sau consilierea cu tema depășirii anumitor probleme de viață (greutăți la locul de muncă, confruntarea cu probleme tipice fiecărei vârste).
În psihopatologie are contribuții la explorarea nevrozelor apărute în orice treapta de vârsta, ca mijloc de psihodiagnoză si de psihoterapie. Dacă este folosit ca indicator al unor factori importanți în analiza psihologică, cum ar fi în mod special cei referitori la suprapuneri psihogene, sau, dacă este folosit ca adjuvant în procedurile psihoterapeutice, poate clarifica diagnosticul și direcția terapeutică pentru unele afecțiuni organic-neurologice și psihotice.
Care sunt particularitățile Scenotestului?
CALITATEA MATERIALULUI-STIMUL. Materialul standardizat al acestei proceduri de testare este compus din figuri umane flexibile, pliabile în toate articulațiile, și un set de accesorii atent ales: animale, copaci, figuri simbolice și obiecte din viața de zi cu zi. Scenotestul trezește dorința naturală de a juca, dezvăluie gândurile inconștiente într-un mod nestresant, iar numeroasele figuri oferă pacienților posibilitatea de a retrăi propriile experiențe.
PROIECTIV-LUDIC. În ceea ce privește jocul copiilor se poate afirma că este vorba de o activitate specifică vârstei. Cu ajutorul Scenotestului se poate prelua o mostră a comportamentului copilului, care poate fi apoi supusă diferitelor interpretări teoretice. Jocul a fost încă de la începutul diagnosticului și terapiei pentru copii, comportamentul sau mostra de comportament de referință, utilizată pentru a trage concluzii asupra modelelor de dezvoltare patologice sau sănătoase. Pentru psihanaliști, jocul copiilor a înlocuit asocierea liberă, care nu poate fi impusă sau cerută copiilor și care permite de asemenea multiple interpretări. În cercetările efectuate sub umbrela psihologiei dezvoltării s-a luat în calcul mai puțin psihodinamica jocului și respectiv conținutul jocului copilăresc, accentul fiind pus mai mult pe corespondența dintre vârsta și comportamentul de joc, în special între vârsta și formele de joc. Ambele abordări emit afirmații asupra devierilor și/sau specificului jocului, chiar dacă psihologia dezvoltării și-a concentrat atenția în cercetările sale în special asupra evoluției normale, în timp ce psihanaliștii au ales ca punct de plecare în practica psihoterapeutică mai degrabă comportamentele de joc deviante. Așa după cum reiese și din aceste două direcții care au studiat jocul copiilor, Scenotestul poate fi considerat a fi un procedeu proiectiv (în concordanță și cu felul în care el a fost dezvoltat) sau material de joc, cu ajutorul căruia se poate pune în scenă jocul unui copil și din care se poate extrage o mostră de comportament care apoi să fie observată mai mult sau mai puțin sistematic.
MANUAL REVELATOR. Manualul Scenotestului are un scop întreit: - Pe de o parte, să prezinte Scenotestul din momentul elaborării lui și să îi urmărească dezvoltarea istorică. - În al doilea rând, să ofere cititorilor, pe fundalul istoricului și al cercetărilor și studiilor publicate ulterior, modul de aplicare, precum și diversele modălități de evaluare. - În al treilea rând, să determine, pe baza funcțiilor individuale, domeniul de aplicare, funcțiile și beneficiile procedeului.
Utilitatea Scenotestului
Scenotestul este un instrument proiectiv și prin urmare nu deține scale, însă utilitatea lui se remarcă cu precădere în:
a) În psihologia aplicată ca o contribuţie:
- 1. la trasarea structurii personalităţii, prin luarea în acelaşi timp în considerare a factorilor care ţin de modelul psihanalitic;
- 2. la realizarea unei scurte introspective în modurile comportamentale tipice şi în caracteristicile distinctive ale etapelor individuale de dezvoltare;
- 3. la realizarea iniţierii contactului şi a familiarizării copiilor cu situaţii noi (schimbarea de mediu, internarea în clinică etc.);
- 4. la consilierea copiilor cu dificultăţi în educaţie;
- 5. la consilierea vocaţională, pentru alegerea meseriei, pentru testarea capacităţilor de adaptare, pentru investigarea persoanelor cu handicap la nivel senzorial;
- 6. la depăşirea anumitor probleme de viaţă (greutăţi la locul de muncă, confruntarea cu probleme tipice fiecărei vârste).
b) În psihopatologie ca o contribuţie:
- 1. la explorarea nevrozelor apărute în orice treaptă de vârstă, începând cu al treilea an de viaţă, ca mijloc de psihodiagnoză şi de psihoterapie;
- 2. la afecţiuni organic-neurologice şi psihotice, ca indicator ai unor eventuali factori importanţi în analiza psihologică, cum ar fi în mod special cei referitori la suprapuneri psihogene, precum şi ca mijloc adjuvant în procedurile psihoterapeutice;
- 3. la facilitarea cercetărilor asupra comportamentalor deviante şi a criminalităţii, prin relaxare şi iniţiere de contacte, precum şi la definirea motivelor prin indicii referitoare la contexte structurale.
c) În cercetare
| Revizie BUROS | DA, in B. S. Plake, J. C. Impara, & R. A. Spies (Eds.), The fifteenth mental measurements yearbook. |
| Abreviere | SCENOTEST |
| Data publicării | 2009 |
| Populația vizată | copii, adolescenți și adulți |
| Forma de administrare | Joc, Individual/În grup |
| Vârsta | peste 5 ani |
| Calificarea necesară | B |
| Durată | fără limită de timp |
| Tipul itemilor | o cutie cu peste 16 itemi-stimul de forma unor jucării |
Claudia Ermert
Lector la Institutul de Psihologie Specială (ISP) din 2010, în prezent în cadrul catedrei pentru studii practice și profesionalizare la PH Fachhochschule Norvestschweiz (FHNW).
Pentru această metodă nu sunt disponibile etaloane, însă redăm cuprinsul manualului.
Prefaţă
1. Introducere
Funcţiile diagnosticului – Funcţiile Scenotestului
Comportamentul de joc ca bază a diagnosticului şi terapiei
2. Apariţia diagnozei prin joc
- 2.1. Psihoterapia infantilă şi diagnosticul prin joc
- 2.1.1. Istoria psihoterapiei infantile
- 2.1.2. Terapii clasice de psihanaliză prin joc
- 2.1.3. Digresiune: alte dezvoltări ale psihoterapiei infantile
2.2. Dezvoltarea testelor de joc
- 2.2.1. „Jocul lumii”, lui Margaret Lowenfeld
- 2.2.2. Standardizarea „testului lumii” prin Charlotte Bühler et al
- 2.2.3. Modificări ale testului-lumii
Scenotestul – materialele testului şi administrare
3. Scenotestul şi utilizările sale conform lui von Staabs
- 3.1. Despre apariţia Scenotestului
- 3.2. Materialul de joc al Scenotestului
- 3.2.1. Perspectivă critică asupra materialelor testului și revizuirea acestora
- 3.3. Administrarea Scenotestului
4. Digresiune: Modificări ale Scenotestului şi ale procedurii de aplicare
- 4.1. Sculptura familială cu ajutorul Scenotestului
- 4.2. Scenotestul comun
Modalităţi de evaluare cu funcţie diagnostică
5. Consideraţii referitoare la procesul de joc
- 5.1. Analiza comportamentului de joc la von Staabs
- 5.3. Încercarea investigării de personalitate prin Scenotest
- 5.4. Despre analiza procesului de joc în cercetarea lui Ermert
6. Posibilităţi privind analiza de conţinut psihanalitică a scenei reprezentate
- 6.1. Analiza de conţinut la von Staabs
- 6.1.1. Despre semnificaţiile materialului de joc
- 6.1.2. Prezentarea analizei conform lui von Staabs
- 6.2. Analiza de conţinut la Knehr
- 6.2.1 Însemnătatea materialului de joc
- 6.2.2. Exprimarea conflictului în Scenotest. Modalităţi de abordare a reprezentării din punctul de vedere al lui Knehr
- 6.3. Digresiune. Simbolistica pieselor de joc colorate utilizate în Scenotest
7. Posibilităţi de „analiză formală” a scenei construite
- 7.1. „Analiza formală” la von Staabs
- 7.2. Simbolistica spaţiului la Knehr
- 7.3. Analiza imaginii de final la Dunkell, von Salis şi Ermert
- 7.4. Problematica soluţiilor comune şi originale
- 7.5. Alte cercetări referitoare la „analiza formală”
- 7.5.1. Modalitatea de analiză centrată pe dinamică
Alte cercetări referitoare la Scenotest
8. Diferenţe specifice vârstei şi sexului în evaluarea jocului cu materialul Scenotestului
- 8.1. Digresiune: psihologia dezvoltării jocului
- 8.2. Diferenţele de vârstă şi sex la von Staabs
- 8.3. Cercetări referitoare la diferenţele de vârstă şi sex în cadrul Scenotestului
- 8.3.1. Cercetarea lui Höhn
- 8.3.2. Alte cercetări referitoare la comportamentul tipic al vârstei şi sexului în cadrul Scenotestului
- 8.4. Prezentarea de ansamblu a diferenţelor de vârstă şi sex
9. Scenotestul în cadrul diagnosticului diferenţial şi al diagnosticului de personalitate
- 9.1. Prezentare generală sistematică a relaţionării Scenotestului cu diferite tulburări
- 9.2. Diagnosticul diferenţial în studiile lui von Staabs
- 9.3. Selecţie de lucrări datând din anii 50
Funcţiile Scenotestului
10. Domeniile de aplicare a Scenotestului din perspectiva diferiţilor autori
11. Consideraţii privind calitatea Scenotestului ca test psihologic: Îndemn privind realizarea unui diagnostic empiric prin Scenotest
- 11.1. Digresiune: dezbatere asupra procedeelor proiective
- 11.2. Verificarea obiectivităţii
- 11.2.1. Îndemn pentru realizarea unui sistem de categorii pentru procedeele proiective
- 11.2.2. Prezentarea schemelor existente pentru evaluarea Scenotestului
- 11.3. Verificarea fidelităţii
- 11.3.1. Probleme legate de verificarea obiectivităţii şi fidelităţii în cazul procedeelor de observare
- 11.4. Verificarea validităţii
- 11.4.1. Digresiune: validarea sistemelor de observaţie
- 11.4.3. Validitatea de construct a Scenotestului
- 11.4.4. Validitatea de criteriu a Scenotestului
- 11.5. Criterii de evaluare alternative în cazul procedeelor proiective
12. Funcţiile diagnostice
- 12.1. Funcţia descriptivă
- 12.2. Funcţia explicativă
- 12.3. Funcţia de clasificare
13. Funcţia terapeutică
- 13.1. Scenotestul în terapie, conform lui von Staabs
- 13.1.1. Modificări ale aplicării Scenotestului în scopuri terapeutice la von Staabs
- 13.3. Jocul-în-nisip aparţinând lui Dora Kalff
14. Funcţia Scenotestului în cercetare - o abordare empirică a muncii cu Scenotestul
- 14.1. Reprezentarea sistemelor de observare
- 14.2. Realizarea observării
- 14.3. Verificarea criteriilor de calitate pentru procedeul de observare
- 14.3.1. Despre obiectivitate şi fidelitate
- 14.3.2. Despre validitatea procedurii de observare
- 14.4. Alte rezultate ale studiului: caracteristici influenţate de vârstă, de sex şi de presiune în jocul Scenotestului
Anexe
Bibliografie
Index de termeni
Trebuie sa fii autentificat pentru a adăuga un review.
Fii primul care scrie un review