T.A.T.®

Thematic Apperception Test

Testul de Apercepție Tematică (T.A.T.®)

 

Unul dintre cele mai longevive și răspândite tehnici proiective aflate încă în uz

Categorie: Cod produs: T.A.T.®

Ce este T.A.T.®? 

T.A.T.® este o tehnică proiectivă ce urmărește să evalueze modelele de gândire, atitudinile față de sine și față de ceilalți, capacitatea observațională și răspunsurile emoționale ale subiectului la un material slab structurat. În cazul T.A.T.®, stimulii ambigui constau într-un set de planșe care înfățișează personaje umane plasate în diverse situații de viață. Subiectului i se cere să elaboreze o povestire despre fiecare planșă care i se oferă, povestire care solicită subiectului următoarele aspecte: ce se întâmplă în planșa respectivă, evenimentele care au precedat situația respectivă, ce simt și gândesc personajele din planță și cum se încheie povestirea respectivă.

Mai precis, examinatorul prezintă subiecților o serie de planșe din setul de 31 de planșe ale T.A.T.®. Există mai multe metode de aplicare, expuse de diverși autori. De obicei, subiectului i se arată între 10-14 planșe. Cele 31 de planșe sunt împărțite pe categorii, autorul indicând modul de formare a seriilor ce se aplică subiecților băieți, bărbați, fete și, respectiv, femei. Bellak preferă un mod de aplicare care presupune aplicarea a 10 planșe, într-o singură sesiune de aplicare, urmând ca, în cazul în care examinatorul consideră utilă aplicarea și a altor planșe, pentru a pune în evidență alte aspecte ale vieții interne a subiectului, să facă lucrul acesta după aplicarea celor 10 planșe standard precizate de Bellak.

Pentru mai multe detalii, consultă secțiunile Scale și Caracteristici pe pagina testului. 


Cui se adresează și pentru ce este recomandat T.A.T.®? 

T.A.T.® este un test complex, care, chiar dacă se află în mâinile celor mai experimentaţi practicieni, şi chiar când este folosit în forma sa abreviată, necesită considerabil efort şi timp pentru administrare şi interpretare, prin urmare psihologii clinicieni și terapeuții sunt utilizatorii care beneficiază cel mai mult din administrarea sa. Deşi testul poate fi administrat individual sau în grup, sau autoadministrat, orice interpretare sistematică va necesita totuşi cel puţin o jumătate de oră pentru fiecare caz şi adesea chiar mai mult. 

T.A.T.® este o tehnică de investigare a dinamicii personalităţii, aşa cum se manifestă ea în relaţiile interpersonale şi în apercepţie (sau interpretarea cu sens a mediului înconjurător). Utilizările testului sunt multiple, constituind un instrument util pentru specialiști din cele mai diverse domenii:

 • evaluarea candidaților pentru angajarea în domenii care cer un nivel înalt al abilităților de lucru cu oamenii sau abilități semnificative în controlul stresului și a efectelor acestuia; domeniul juridic, militar, în educație, servicii diplomatice etc.;

 • evaluarea unor pacienți care au un diagnostic psihiatric, în vederea stabilirii tipului de terapie adecvat;

 • în medicina legală, pentru a evalua motivațiile și atitudinile generale ale persoanelor acuzate de fapte violente;

 • în evaluarea unor tulburări de personalitate;

 • în evaluarea unor problematici de factură neuropsihologică;

 • în scopuri de cercetare.


Care sunt particularitățile T.A.T.®? 

FORMULAR DE COTARE STANDARD. Formularul de cotare care însoțește manualul oferă un cadru orientativ, omogen, dar și flexibil totodată, de notare a răspunsurilor, de cotare conform criteriilor indicate, precum și de consemnare a concluziilor diagnostice. O atenție aparte se acorda utilizării testului în cadrul terapiei, ca instrument auxiliar.

MANUALUL. O caracteristică aparte a manualului este detalierea diferitelor forme de aplicare a acestei tehnici: pentru adulți și adolescenți (T.A.T.®), pentru copii (C.A.T.®, cu trei versiuni) si pentru batrâni (S.A.T.®): Manualul T.A.T., C.A.T. și S.A.T. în utilizarea clinică, ediția a V-a.

INTERPRETAREAÎn interpretarea răspunsurilor, examinatorii își concentrează atenția asupra mai multor domenii: conținutul povestirilor pe care le aduce subiectul, sentimentul sau tonul povestirilor și comportamentul subiectului dincolo de răspunsuri. Aceste comportamente pot include remarci verbale (de exemplu, comentarii despre faptul de a fi stresat de situația de evaluare sau plângeri că nu este un bun povestitor), ca și actiuni sau semne nonverbale (înroșiri, mișcări necontrolate pe scaun, dificultăți de a stabili contact vizual cu examinatorul etc.). Conținutul povestirii scoate, de obicei, la iveala atitudini, fantasme, dorințe, conflicte inconștiente, imaginea subiectului despre lume. Structura povestirii reflectă sentimentele, presupozițiile subiectului față de lume și defensele acestuia. Fiecare povestire creata de subiect este analizata cu atentie, pentru a dezvalui nevoile, atitudinile si patternurile de reactie ale subiectului. Autorul furnizează multiple exemple clinice și protoocoale prin care cititorul este condus pas cu pas prin procedura de aplicare și interpretare.

Printre aspectele puse în evidență în analiza planșelor, se numără:

  •  nevoile și pulsiunile subiectului;
  •  concepția sa despre lume;
  •  conflictele semnificative;
  •  natura anxietăților;
  •  principalele defense utilizate de subiect împotriva conflictelor și temerilor;
  •  adecvarea Supraeului, măsura în care acesta se manifesta în mod mai mult sau mai puțin punitiv;
  •  integrarea Eului subiectului.

Temele investigate pe baza planșelor T.A.T.®

În cazul T.A.T.®, pe baza planșelor-stimul se discută teme specifice persoanei (de aceea pot fi selectate planșele cu relevanță personală). Durata medie a unui interviu realizat cu ajutorul acestei tehnici ar trebui să fie de 50 de minute, în condițiile în care nu sunt permise mai mult de 5 minute pentru fiecare planșă. Înainte de administrarea propriu-zisă, judecând după informațiile clinice deținute, ar trebui să fie selectate acele planșe care par a fi cele mai potrivite pentru a pune în lumină problemele în cauza. Este recomandabil ca și ordinea de prezentare a planșelor să respecte ordinea expusă în setul complet (disponibil mai jos). 

Interpretarea T.A.T.® se realizează în conformitate cu Sistemul de Scorare Bellak. Acest sistem interpretează fiecare povestioară în conformitate cu 10 categorii: 

  1. tema principală, 
  2. eroul principal, 
  3. nevoile și motivele principale ale eroului, 
  4. perceperea mediului, 
  5. natura relațiilor interpersonale, 
  6. conflictele semnificative, 
  7. natura temerilor, 
  8. defense majore, 
  9. adecvarea superego-ului,
  10. armonizarea cu sine (integrarea ego-ului). 

Din clasificarea poveștilor în categorii se pot obține informații care contribuie la delimitarea unui profil psihologic al subiectului: structura inconștientului, concepția despre lume, conflicte semnificative, natura anxietății, mecanismele de apărare, structura supraeului și puterea eului. Din poveștile înregistrate se poate detecta structura și dinamica personalității, și se pot identifica crizele acute fiind posibilă o intervenție terapeutică corespunzătoare. 

Conținutul planșelor

  • Planşa 1. Un băieţel care contemplează o vioară aflată pe masa din faţa lui.
  • Planşa 2. Scenă de la ţară: în prim-plan este o femeie tânără care ţine nişte cărţi în mână; în fundal este un bărbat care lucrează câmpul şi o femeie mai în vârstă care priveşte înspre el.
  • Planşa 3.BM Pe podea, lângă o canapea, este forma chircită a unui băiat, care stă cu capul aplecat pe braţul drept. Lângă el, pe podea, este un revolver.
  • Planşa 3.GF femeie tânără stă cu capul aplecat într-o atitudine de deprimare, faţa îi este acoperită cu mâna dreaptă. Mâna stângă este întinsă înainte, spre o uşă de lemn. 
  • Planşa 4. O femeie strânge umerii unui bărbat ale cărui faţă şi corp sunt întoarse, ca şi când ar vrea să se îndepărteze de ea.
  • Planşa 5. O femeie de vârstă mijlocie stă în picioare pe pragul unei uşi pe jumătate deschise şi priveşte într-o cameră.
  • Planşa 6.BM O femeie scundă, în vârstă, stă cu spatele la un tânăr înalt. Acesta se uită în jos, cu o expresie perplexă.
  • Planşa 6.GF O femeie tânără stă pe marginea unei canapele şi priveşte peste umăr la un bărbat în vârstă care are în gură o pipă şi pare să i se adreseze.
  • Planşa 7.BM Un bărbat grizonat se uită la un tânăr care priveşte îmbufnat în gol.
  • Planşa 7.GF O femeie în vârstă stă pe o canapea, aproape de o fată, vorbindu-i sau citindu-i. Fata, care ţine o păpuşă în braţe, se uită în altă parte.
  • Planşa 8.BM Un băiat adolescent priveşte în afară din desen. Ţeava unei puşti este vizibilă într-o parte, şi în fundal este o scenă vagă a unei operaţii chirurgicale, ca o imagine de reverie.
  • Planşa 8.GF O femeie tânără stă cu bărbia sprijinită în palmă şi priveşte în gol.
  • Planşa 9.BM Patru bărbaţi în salopete stau întinşi în iarbă relaxaţi.
  • Planşa 9.GF O femeie tânără cu o revistă şi o poşetă în mână priveşte de după un copac o altă femeie tânără îmbrăcată într-o rochie de petrecere, care aleargă pe o plajă.
  • Planşa 10. O femeie tânără, cu capul pe umărul unui bărbat.
  • Planşa 11. Un drum care ocoleşte o prăpastie adâncă, pe marginea unor stânci abrupte. Pe drum, în depărtare, sunt câteva figuri obscure. Ieşind în afară dintr-o parte a peretelui de stâncă sunt capul şi gâtul lung ale unui dragon.
  • Planşa 12.M Un bărbat tânăr stă întins pe canapea cu ochii închişi. Aplecată peste el este forma sfrijită a unui bărbat în vârstă, a cărui mână este întinsă deasupra feţei tânărului.
  • Planşa 12.F Portretul unei femei tinere. O femeie în vârstă, cu un şal pe cap, face o grimasă în fundal.
  • Planşa 12.BG O barcă este trasă pe malul unui râu de munte. Nu sunt figuri umane în imagine.
  • Planşa 13.MF Un bărbat tânăr stă în picioare, cu capul aplecat în jos, şi faţa acoperită de braţ. În spatele lui este o femeie tânără, întinsă pe pat.
  • Planşa 13.B Un băieţel care stă pe pragul unei cabane făcute din buşteni.
  • Planşa 13.G O fetiţă urcă o scară în spirală.
  • Planşa 14. Silueta unui bărbat (sau femeie) în cadrul unei ferestre care este puternic luminată. Restul imaginii este negru.
  • Planşa 15. Un bărbat slăbănog care-şi strâge mâinile printre pietre de mormânt. 
  • Planşa 16. Planşă goală.  
  • Planșa 17.BM Un bărbat dezbrăcat se ţine de o frânghie. Pare fie să coboare, fie să urce.
  • Planșa 17.GF Un pod peste o apă. O figură feminină se apleacă peste balustradă. În fundal sunt clădiri înalte şi figuri micuţe de oameni.
  • Planșa 18.BM Un bărbat este prins pe la spate de trei mâini. Figurile celorlalţi nu sunt vizibile.
  • Planșa 18.GF O femeie are mâinile încleştate pe gâtul altei femei, pe care pare să o împingă cu spatele spre balustrada unei scări.
  • Planșa 19. O imagine ciudată a unor formaţiuni noroase care atârnă deasupra unei cabane de la ţară.
  • Planșa 20. O figură slab luminată a unui bărbat (sau femeie) în toiul nopţii, sprijintă de un felinar.
Revizie BUROS DA, in O. K. Buros (Ed.), The eighth mental measurements yearbook.
Abreviere TAT
Data publicării 2008
Populația vizată adulți
Forma de administrare Individual
Vârsta peste 14 ani
Calificarea necesară B
Durată fără limită de timp
Tipul itemilor itemi de forma unor planșe
Numărul itemilor 31

Leopold Bellak

Leopold Bellak (1916–2000) a fost psiholog, psihoanalist și psihiatru și a devenit celebru cu publicarea faimosului Children's Apperception Test (C.A.T.®, Testul de Apercepție Tematică pentru Copii). A colaborat de asemenea la dezvoltarea Thematic Apperception Test (T.A.T.®, Testul Aperceptiv Tematic pentru Adulți) și la sublinierea beneficiilor sale în practica în domeniul clinic evaluativ. A fost dintre cei dintâi care au susținut și descoperit originile genetice ale ADHD (Deficitului de atenție cu hiperactivitate).

Dr. Bellak a creat editorul CPS Publishing LLC. S-a născut la Viena, în Austria, iar în 1939 a fost nevoit să se refugieze în Statele Unite. Creațiile sale sunt folosite la nivel global, în vreme ce publicațiile sale sunt citite în universități și de către practiticieni din toată lumea. În 1979 a primit premiul APA pentru Cercetare Aplicată: APA Award for Distinguished Professional Contributions to Applied Research. În 1991, i-a fost decernat Premiul Bruno Klopfer. Iar în 1992 a primit a doua oară premiul APA, anterior menționat.

Pentru această metodă nu sunt disponibile etaloane, însă redăm cuprinsul manualului:

CUPRINS

  • Prefaţă la ediţia a V-a
  • Prefaţă la ediţia a IV-a 
  • Prefaţă la ediţia a III-a 
  • Prefaţă la ediţia a II-a
  • Prefaţă la ediţia I

CAPITOLUL 1 FUNDAMENTE TEORETICE ALE TESTĂRII PROIECTIVE

  1. Către o psihologie a eului pentru tehnicile proiective, în general, şi pentru T.A.T., în particular 
  2. Distorsiunea aperceptivă: o teorie privind conţinutul răspunsurilor, aşa cum apar în special în T.A.T.
  3. Presupoziţiile de bază pentru inferenţele diagnostice din T.A.T. şi din alte metode similare

CAPITOLUL 2 UTILIZAREA CLINICĂ A T.A.T.

  • T.A.T. şi metodele înrudite
  • Indicaţii pentru utilizarea T.A.T.
  • Studiul caracterului şi al defenselor în T.A.T.
  • Variante ale procedurilor de administrare a T.A.T.
  • T.A.T. în psihosomatică, în cultură şi diverse alte utilizări

CAPITOLUL 3 IMAGINILE T.A.T. CA STIMULI

  • Secvenţa standard de 10 planşe T.A.T.
  • Temele tipice evocate

CAPITOLUL 4 INTERPRETAREA T.A.T. 

  • Scurtă trecere în revistă a literaturii asupra metodelor de interpretare
  • Diagnosticul prin observare-de-aproape şi prin observare-la-distanţă
  • Cum se utilizează versiunea lungă a formularului T.A.T.
  • Categorii de cotare (zece variabile)
  • Rezumatul şi raportul final
  • Forma scurtă a formularului Bellak pentru T.A.T. şi T.A.C.
  • Prezentări de caz
  • Literatura transculturală despre T.A.T.

CAPITOLUL 5 UNELE PROBLEME CLINICE ŞI ALTE PROBLEME SPECIALE ALE T.A.T.

  • Despre grupurile de diagnoză
  • Influenţa evenimentelor curente asupra povestirilor T.A.T.

CAPITOLUL 6 UTILIZAREA T.A.T. ÎN PSIHOTERAPIE

  • Utilizări terapeutice speciale ale T.A.T.
  • Utilizarea curentă a T.A.T. în funcţie de principalele faze ale terapiei
  • Utilizarea T.A.T. în programele de terapie de grup
  • Aspecte diagnostice în legătură cu terapia
  • Unele contraindicaţii în utilizarea testelor psihologice

CAPITOLUL 7 TRECERE ÎN REVISTĂ A LITERATURII REFERITOARE LA INTERPRETĂRILE T.A.T.

  • Valoarea ca stimul a T.A.T.
  • Variabile-etichetă
  • Agresivitate şi ostilitate
  • Motivaţia şi apercepţia

CAPITOLUL 8 APLICAREA ANALIZEI TEMATICE LA PRODUCŢIILE LITERARE

  • Somerseth Maugham – analiza poveştilor
  • Rezumat
  • Raportul final
  • Discuţii

CAPITOLUL 9 TEORIA RELAŢIILOR DE OBIECT ŞI EVALUAREA CU T.A.T., T.A.C. ŞI T.A.B. (cu David M. Abrams)

  • Perspectiva teoriei relaţiilor de obiect
  • O abordare a analizei T.A.T. din perspectiva relaţiilor de obiect
  • Protocolul T.A.T. al unui băiat adolescent nevrotic
  • Protocolul T.A.T. al unui psihotic activ

CAPITOLUL 10 TULBURĂRILE BORDERLINE ŞI NARCISICE ÎN T.A.T., T.A.C. ŞI T.A.B. (cu David M. Abrams)

  • Scurtă trecere în revistă a conceptelor diagnostice de tulburare borderline şi de tulburare narcisică
  • Indicatori caracteristici ai funcţionării la nivel pre-oedipal şi oedipal
  • Protocoale T.A.C. ilustrând funcţionarea la nivel pre-oedipal şi oedipal
  • Indicatori specifici ai patologiei borderline
  • Protocol T.A.T. ilustrând tulburarea borderline cu unele aspecte de psihoticism
  • Indicatori specifici ai patologiei narcisice
  • Protocol T.A.C. ilustrând patologia narcisică

CAPITOLUL 11 T.A.T., C.A.T. ŞI S.A.T. ÎN EVALUAREA NEUROPSIHOLOGICĂ (cu David M. Abrams) 

  • Câteva remarci generale asupra evaluării neuropsihologice
  • Identificarea aspectelor deficitului neuropsihologic în răspunsurile la T.A.T. şi T.A.C.

CAPITOLUL 12 T.A.C. 

  • Natura şi scopul testului 
  • Istoricul T.A.C. şi al T.A.C.-U
  • Teoria T.A.C.
  • Despre unele diferenţe între răspunsurile la T.A.C. şi T.A.T.
  • Administrarea T.A.C.
  • Descrierea planşelor şi răspunsurile tipice la imagini
  • Influenţa aspectelor perceptuale ale stimulilor asupra răspunsurilor

CAPITOLUL 13 T.A.C.-U

  • Dezvoltarea T.A.C.-U
  • Trecere în revistă a studiilor care compară imaginile cu animale şi imaginile cu oameni
  • Modificarări ale imaginilor utilizate în T.A.C.-U
  • Studii despre T.A.C.-U

CAPITOLUL 14 INTERPRETAREA T.A.C.

  • Zece variabile
  • Utilizarea formei scurte a formularului T.A.T. şi T.A.C.
  • Prezentări de caz
  • Exemple suplimentare
  • Probleme clinice speciale
  • Ilustrare de date clinice longitudinale

CAPITOLUL 15 UN SUPLIMENT LA T.A.C.

  • Scopul T.A.C.-S
  • Administrarea
  • Ancheta
  • Descrierea imaginilor şi a răspunsurilor tipice la acestea
  • Interpretare
  • Norme
  • Prezentări de caz

CAPITOLUL 16 TRECEREA ÎN REVISTĂ A LITERATURII RELEVANTE PENTRU INTERPRETAREA T.A.C.

  • Utilizarea T.A.C. în evaluarea dezvoltării copiilor normali
  • Variabile-etichetă şi studii socio-culturale
  • Studii diagnostice
  • Fundamente pentru interpretare
  • Linii generale de interpretare

CAPITOLUL 17 T.A.B.

  • Natura şi scopul tehnicii
  • Administrarea
  • Descrierea imaginilor şi a răspunsurilor tipice la acestea
  • Interpretare
  • Date privind tehnica apercepţiei pentru bătrâni
  • Patru studii-pilot bazate pe T.A.B.
  • Sugestii pentru viitoare cercetări

CAPITOLUL 18 FORMULARUL DE RAPORT AL TESTĂRII ÎN SCOP PSIHODIAGNOSTIC

Bibliografie

Fii primul care scrie un review

Achiziționează acest produs

Ai nevoie de mai multe informații?

Ești interesat de anumite produse și îți este necesară descrierea procedurii de achiziție?
Un membru al echipei TestCentral te va ghida, oferindu-ți toate detaliile de care ai nevoie.

Member of the
Giunti Psychometrics International Group

Associate Member of the
European Test Publishers Group

Affiliate Member of
International Test Commission

SUS